RAPORTUL PENTRU 2018 AL TRANSPARENCY INTERNATIONAL: Suntem percepuţi ca una dintre cele mai corupte ţări ale UE

Recentul raport publicat, ieri, de Transparency International cu privire la indicele de percepţie a corupţiei, document ce situează ţara noastră printre ultimele din Uniunea Europeană, a agitat apele în rândurile opoziţiei parlamentare. Ludovic Orban, preşedintele PNL, consideră că atât timp cât coaliţia PSD-ALDE se va afla la guvernare, ţara noastră îşi va menţine locul în topul statelor corupte.

Domnia sa a declarat pentru Ziarul BURSA: "Criteriile folosite de Trans­parency International sunt binecunos­cute şi obiective, iar analizele specialiştilor de acolo reflectă adevărul des­pre societatea românească. Cât timp coaliţia PSD-ALDE va guverna ţara noastră, analizele privind corupţia vor rămâne neschimbate. Tot ce face coaliţia PSD-ALDE este pentru a-i ajuta pe cei care sunt cercetaţi sau judecaţi pentru fapte de corupţie. Obiectivul lor este amnistia şi graţierea. De la recursul compensatoriu, care a scos din închisori peste 14.000 de deţinuţi, ce prezintă un pericol real pentru societate, până la conflictele juridice fictive de natură constituţională puse pe masa CCR, toţi paşii au fost pentru a pune în practică, etapizat, amnistia şi graţierea pentru cei care au comis fapte de corupţie".

Dan Barna, preşedintele USR, sus­ţine că datele prezentate de Transparency International privind indexul de percepţie a corupţiei arată că românii ştiu care sunt problemele reale cu care se confruntă ţara noastră şi nu cele pe care coaliţia PSD-ALDE încearcă să le pună pe agenda publică.

Domnia sa ne-a declarat: "Această poziţie, deloc onorantă, pe care o are ţara noastră în clasamentul Transparency International confirmă faptul că peste tot în lume se vede faptul că România este condusă de un condamnat penal şi de un guvern care atacă statul de drept şi justiţia. Toată această retorică a coaliţiei de guvernare privind abuzurile nu prinde. Românii ştiu care sunt problemele, iar fotografia din urmă cu câteva zile în care apar şase persoane ce discută bugetul ţării este elocventă. Trei dintre cele şase persoane au fost condamnate în primă instanţă sau definitiv pentru furt de bani publici. Este cea mai vie dovadă că România este controlată de oameni care devalizează bugetul public. Este o fotografie care arată nivelul corupţiei din ţara noastră".

• Democraţie fragilă în România, Ungaria, Grecia şi Bulgaria

Noul raport publicat de Transparency International arată eşecul constant al majorităţii ţărilor de a controla în mod semnificativ corupţia fapt care contribuie la o criză a democraţiei în întreaga lume.

Peste două treimi din cele 180 de state analizate înregistrează scoruri sub 50 de puncte, media la nivel mondial fiind de 43 de puncte. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă "foarte corupt", iar 100 "deloc corupt".

România rămâne pe locul 25 în clasamentul Uniunii Europene şi pe locul 61 în lume (împărţim acelaşi loc la nivel global cu Malaezia şi Cuba), însă scorul înregistrat scade cu un punct faţă de 2017, de la 48 la 47 de puncte. La nivelul UE, ţara noastră se află deasupra Ungariei - stat căruia se pare că regimul Viktor Orban îi dăunează grav din punct de vedere democratic - ce are 46 de puncte. Cele mai corupte ţări din UE au rămas, în 2018, Grecia cu 45 de puncte şi Bulgaria cu 42 de puncte. La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, media este de aproximativ 65 de puncte, în scădere faţă de anul anterior cu peste un punct. Danemarca (cu 88 de puncte), Finlanda (85 de puncte) şi Suedia (85 de puncte) rămân în top trei, ca şi în 2017.

Analiza încrucişată a datelor privind democraţia globală relevă o legătură între corupţie şi sănătatea democraţiilor. Democraţiile complete înregistrează o medie de 75 de puncte în Indexul Percepţiei Corupţiei; democraţiile fragile înregistrează un scor mediu de 49; regimurile hibride - care arată elemente ale tendinţelor autocratice - 35 de puncte; regimurile autocratice au cea mai scăzută performanţă, cu un scor mediu de doar 30 de punc­te în IPC. Cel mai îngrijorător este faptul că marea majoritate a statelor evaluate nu au făcut aproape deloc progrese în ultimii ani.

Delia Ferreira Rubio, preşedintele Transparency International, a precizat, imediat după publicarea raportului: "Din cercetarea noastră reiese o legătură clară între o democraţie sănătoa­să şi combaterea cu succes a corupţiei din sectorul public. Este mult mai probabilă o creştere a corupţiei acolo unde temeliile democratice sunt slabe şi, aşa cum am observat în multe ţări, unde politicienii nedemocraţi şi populişti pot folosi acest lucru în avantajul lor".

Patricia Moreira, directorul general al Transparency International a declarat: "Cu multe instituţii democratice aflate sub ameninţare la nivel global - de cele mai multe ori de către lideri cu tendinţe autoritare sau populiste - trebuie să facem mai mult pentru a consolida separarea puterilor în stat şi pentru a proteja drepturile cetăţenilor. Corupţia destabilizează democraţia pentru a produce un cerc vicios, unde corupţia subminează instituţiile democratice, instituţiile slabe fiind mai puţin capabile să controleze corupţia."

• Statul de drept şi societatea civilă, pilonii democraţiei fără corupţie

În anul 2018 a fost analizată cu predilecţie relaţia dintre corupţie şi tendinţele democraţiei globale. Câteva dintre concluziile analizei elaborate la nivel global sunt valabile inclusiv la nivel naţional:

- Corupţia poate slăbi mecanismele prin care se asigură echilibrul puterilor în stat, inclusiv între puterea guvernamentală şi cea judiciară.

- Lipsa prioritizării reformelor anti-corupţie, precum şi retorica populistă aflată în creştere se suprapun cu slăbirea instituţiilor democratice în multe ţări, inclusiv din UE.

- Prin subminarea pilonilor vitali ai democraţiei, inclusiv alegerile şi independenţa judiciară, se poate crea un cerc vicios în care corupţia subminează instituţiile democratice, iar instituţiile slabe sunt mai puţin capabile să controleze corupţia.

- Statele cu adevărat democratice înregistrează, în medie, un scor de 75 de puncte în cadrul Indicelui de Percepţie a Corupţiei.

- Prin contrast, democraţiile fragile înregistrează un scor mediu de 49 de puncte. În schimb, regimurile hibride, care prezintă elemente cu tendinţe autocratice, au în medie 35 de puncte.

La nivelul ţării noastre, rămân în continuare restante obiective prioritare, ca de exemplu: implementarea de măsuri concrete în prevenirea corupţiei şi închiderea vulnerabilităţilor; aprobarea şi promovarea unor mecanis­me interne robuste în cadrul adminis­traţiei publice cu funcţie de corecţie.

Pentru a face progrese reale împotriva corupţiei şi pentru a consolida democraţia în întreaga lume, Transparency International face apel către toate guvernele: să consolideze instituţiile responsabile de menţinerea separării puterilor în stat şi să asigure capacitatea lor de a funcţiona fără intimidare; să elimine diferenţa de punere în aplicare între legislaţia anticorupţie, practica şi implementarea acesteia; să sprijine organizaţiile societăţii civile care monitorizează angajamentul politic şi cheltuielile guvernamentale, în special la nivel local; să susţină o mass-media liberă şi independentă şi să garanteze siguranţa jurnaliştilor şi capacitatea lor de a lucra fără intimidare sau hărţuire.