REACŢII LA RECTIFICAREA BUGETARĂ Sindicaliştii cer demisia a patru miniştri

• Confederaţiile sindicale cer înlăturarea miniştrilor care au tăiat bugetarilor indexarea de 6%, promisă pentru luna octombrie

• Reprezentanţii Ministerului Finanţelor dau vina pe fosta guvernare şi susţin că deşi, au fost blocate posturile din sectorul public, cheltuielile bugetare au crescut cu 20% faţă de anul trecut

Marile confederaţii sindicale dau din ce în ce mai multe semne de nervozitate în legătură cu decizia Guvernului de a reduce cheltuielile de personal din sis-temul bugetar, dar şi în privinţa măsurii de blocare, în acest an, a posturilor vacante.

Sindicaliştii ameninţă în continuare cu mişcări sindicale de mare amploare. În plus, ei cer demisia miniştrilor implicaţi în procesul de rectificare bugetară. Miniştrii vizaţi sînt cei ai Învăţămîntului, Transporturilor, Muncii şi Finanţelor Publice.

Cea mai mare nemulţumire se referă la decizia Executivului de a amîna indexarea salarială cu 6% stabilită pentru luna octombrie. Confederaţiile susţin că decizia luată de cabinetul Tăriceanu încalcă atît prevederile legale cît şi propriile acte normative prin care au consfinţit, prin acorduri parafate, majorarea din luna octombrie.

Ministerul Finanţelor a încercat să explice, la sfîrşitul acestei săptămîni, motivele pentru care s-a dispus la reducerea cheltuielilor din sectorul bugetar.

Aşadar, reprezentanţii Guvernului susţin că, deşi s-a decis, o dată cu rectificarea bugetară, amînarea creşterii salariale din luna octombrie şi suspendarea posturilor vacante, cheltuielile de personal prevăzute pentru anul 2005 sînt mai mari cu 20% faţă de 2004, respectiv cu 800 milioane dolari, reprezentînd, în raport cu PIB, o creştere a cheltuielilor de la 4,9% la 5,0%. Prin comunicatul de presă, emis de MFP se mai susţine că în bugetul aprobat de fostul Guvern era prevăzută o majorare a cheltuielilor de personal cu numai 7% faţă de 2004, şi nu cu 12% aşa cum s-a comunicat ulterior.

Reprezentanţii Executivului precizează, de asemenea, că datorită introducerii cotei unice de la 1 ianuarie anul acesta, salariul mediu net în sectorul public a crescut în raport cu alte sectoare.

Pe de altă parte, sindicaliştii susţin ca cifrele "aruncate" de guvernanţi printr-un comunicat de presă nu au acoperire, acuzînd Executivul că încearcă să ţină "la sertar" rezultatele negocierilor cu FMI. Secretarul general al confederaţiei "Cartel Alfa", Ion Homoş, ne-a declarat că este adevărat că fostul Guvern a stabilit iniţial o creştere salarială de numai 7% pentru acest an, însă domnia sa susţine că procentul a fost înlocuit datorită faptului că inflaţia a fost modificată de la 7% la 11%. De asemenea, domnul Homoş spune că nu are importanţă că salariul mediu net a crescut în urma introducerii cotei unice, din moment ce valoarea salariilor reale a scăzut spectaculos. Majorarea cheltuielilor bugetare la 5% din PIB faţă de 4,5% anul trecut, nu este în nici un caz acceptată de sindicalişti. Ei susţin că Executivul nu poate face aceste estimări pînă nu stabilesc cu cît a crescut PIB.

Ion Homoş ameninţă cu mişcări stradale, dar şi cu boicotarea activităţii miniştrilor implicaţi în rectificarea bugetară.

Nici preşedintele CNSRL "Frăţia", Marius Petcu, nu este mulţumit de deciziile Guvernului. Domnia sa ne-a declarat că miniştrii testează starea de spirit din segmentul societăţii civile, evitînd însă să cheme sindicatele la masa negocierilor. "Noi am cerut toate cifrele acestea. Am solicitat să ne pună la dispoziţie rezultatul negocierilor cu FMI. Însă nu am primit nici un răspuns. Este doar un joc în care doar una din părţi cunoaşte datele problemei", ne-a explicat domnia sa. Marius Petcu susţine că organizaţia sa cere ca prevederile actelor normative emise chiar de actualii guvernanţi să fie respectate ameninţînd, altminteri, cu proteste aprige în toamnă.

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, nici nu mai este interesat să comenteze cifrele lansate de reprezentanţii MFP, însă susţine ferm că ultima soluţie este reprezentată de protestele stradale. Domnia sa dpune că s-a săturat să comunice cu Executivul prin intermediul presei, acuzînd, totodată, puterea că nu îşi respectă angajamentele faţă de UE în ceea ce priveşte dialogul social.