Reacţii şi viziuni după alegerea lui Donald Trump

Odată cu întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă se conturează un nou context, în care preşedintele ales, izolaţionist şi imprevizibil, vrea să dea pagina Joe Biden, care a încercat în ultimi patru ani să refacă imaginea Statelor Unite în lume, relatează AFP.

Victoria de astăzi a republicanului împotriva vicepreşedintei democrate Kamala Harris va avea cel mai rapid ecou în Ucraina. Donald Trump a făcut promisiuni că va pune rapid capăt războiului prin forţarea Kievului să facă concesii invadatorilor ruşi.

Magnatul în vârstă de 78 de ani consideră că "acest război n-ar fi trebuit niciodată să aibă loc. " De altfel, el îşi laudă "relaţia foarte bună" pe care o are cu preşedintele rus Vladimir Putin, pe care va încerca fără îndoială să-l întâlnească tête-à-tête după ce va prelua funcţia, la 20 ianuarie.

"Cred că primul său pas va fi un fel de diplomaţie foarte personală, spectaculoasă, de genul "Vladimir, să discutăm. Am putea rezolva problema asta", este de părere Leon Aron de la American Enterprise Institute, un centru de cercetare de la Washington.

"Până unde va merge? Este dificil de prevăzut", adaugă el. Leon Aron apreciază că sunt prea puţine şanse ca Putin să cedeze în privinţa Ucrainei şi că Trump va trebui totodată să ţină cont de Congresul american, care are un cuvânt de spus în politica externă.

În contextul în care Joe Biden a prioritizat consolidarea alianţelor primei puteri mondiale, relaţiile Statelor Unite cu aliaţii săi istorici ar putea să redevină tensionate.

Donald Trump îi acuză pe europeni de faptul că abuzează de umbrela NATO, cheia de boltă a politicii externe a Statelor Unite după Războiul Rece.

După anunţarea victoriei republicanului, numeroşi lideri străini, de la preşedintele francez Emmanuel Macron la premierul britanic Keir Starmer l-au felicitat.

Reacţii pozitive au venit şi din partea liderilor naţionalişti ca premierul ungar Viktor Orban, cu care Donald Trump s-a întâlnit în mai multe rînduri în timpul campaniei, dar şi autocraţi, ca dictatorul Kim Jong Un.

Kremlinul a anunţat că Vladimir Putin nu a şi-a manifestat dorinta de a-l felicita.

În ce priveşte China, Donald Trump s-a dezlănţuit împotriva Beijingului, pe care îl consideră un inamic.

Chiar si asa, Trump a vocalizat relaţiile strânse cu preşedintele chinez Xi Jinping şi adoptă o abordare "tranzacţională" a relaţiilor internaţionale.

China a anunţat că speră la o "coexistenţă paşnică" cu Statele Unite după victoria republicanului.

Preşedintele ales ar putea să facă ţăndări America Latină, unde parteneri importanţi ai Statelor Unite, ca Brazilia sau Columbia, sunt conduşi de-acum de către preşedinţi de stânga.

Una dintre principalele sale promisiuni din campanie - expulzarea masivă a milioane de imigranţi fără documente - riscă astfel să semene haosul în regiune, în cazul în care este pusă în aplicare.

Contrar unei viziuni multilaterale a lumii, Donald Trump apără "America mai întâi", mai ales în domeniul comerţului.

Un specialist în politica externă a Statelor Unite de la International Crisis Group, Brian Finucane, consideră că el riscă să simtă că-i cresc aripi faţă de primul mandat.

"Un Trump 2.0 va fi foarte diferit. Nu va mai avea niciuna dintre personalităţile care l-au frânat pe Trump la un moment dat sau în vreun fel, inclusiv la Pentagon", apreciază el.

Republicanul a provocat deja temeri Taiwanului, întrebându-se în mod public despre oportunitatea apărării insulei în cazul unei invazii chineze.

În Orientul Mijlociu, Donald Trump urmează să-şi reafirme susţinerea necondiţionată a Israelului, care să contracareze inamicul iranian comun.

El i-ar fi dat, potrivit unor dezvăluiri de presă, premierului Benjamin Netanyahu un cec alb în războiul din Fâşia Gaza şi Liban, în cele două luni dinaintea alegerilor.

Netanyahu a salutat "cea mai mare revenire din istorie" şi consideră revenirea lui Trump la Casa Albă "un reangajament puternic în marea alianţă" cu Israelul.

Trump va creşte presiunile asupra Teheranului. De altfel, el l-a încurajat pe Benjamin Netanyahu să bombardeze instalaţii nucleare iraniene, după atacul cu rachetă asupra Israelului, de la începutul lunii trecute.

În primul său mandat, Trump a transferat Ambasada Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim. El l-a primit recent pe Netanyahu la reşedinţa sa de la Mar-a-Lago, în Florida.

Fostul preşedinte urmează să încurajeze şi alte ţări arabe să recunoască Israelul, în urma Acordurilor de la Abraham din 2020, prin care Emiratele Arabe Unite (EAU), Marocul şi Bahrainul şi-au normalizat relaţiile cu Israelul.

El va alimenta speranţa, dezamăgită în timpul administraţiei Biden, a unei normalizări între Arabia Saudită şi Israel, ceea ce ar reprezenta o bulversare majoră în zonă.