Record la concentraţiile gazelor cu efect de seră

În 2023, concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă au atins noi recorduri, un fenomen care, conform Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), va determina creşteri inevitabile ale temperaturilor globale în anii următori. Principalele gaze implicate - dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) şi protoxid de azot (N2O) - au cunoscut creşteri semnificative în ultimul an, avertizând asupra unei tendinţe periculoase pentru climatul global. Acest raport al OMM, publicat înaintea summit-ului COP29 din Baku, Azerbaidjan, subliniază necesitatea acută de măsuri drastice pentru limitarea emisiilor şi prevenirea unei crize climatice majore.

• Creşterea Alarmantă a Concentraţiilor de Gaze cu Efect de Seră

Nivelurile de dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) şi protoxid de azot (N2O) au înregistrat o creştere semnificativă în 2023, accentuând impactul activităţilor umane asupra schimbărilor climatice. Conform datelor OMM, concentraţiile de CO2 au ajuns la 420 de părţi la milion (ppm), cele de metan la 1.934 părţi la miliard (ppb), iar cele de protoxid de azot la 336 ppb. Această creştere alarmantă a atins 151%, 265% şi 125% faţă de nivelurile preindustriale din 1750. CO2, gazul responsabil pentru 64% din încălzirea globală, a avut o creştere de 2,3 ppm în 2023, marcând a 12-a creştere anuală consecutivă de peste 2 ppm. Conform raportului OMM, CO2 se acumulează în atmosferă într-un ritm nemaiîntâlnit în istoria umanităţii, o situaţie care, dacă va continua, poate avea efecte ireversibile asupra ecosistemelor şi vieţilor umane.

• Semnal de alarmă

Acordul de la Paris, semnat în 2015, a stabilit ca obiectiv limitarea creşterii temperaturilor globale la sub 2°C, ideal chiar la 1,5°C, comparativ cu nivelurile preindustriale. Însă, potrivit secretarului general al OMM, Celeste Saulo, creşterile constante ale nivelurilor de gaze cu efect de seră şi întârzierile în reducerea emisiilor reprezintă un semnal de alarmă. "Suntem în mod evident în întârziere faţă de obiectivul Acordului de la Paris", a subliniat Saulo, chemând liderii politici să ia măsuri urgente.

• Impactul gazelor cu efect de seră

Schimbările climatice ameninţă să modifice funcţionarea naturală a ecosistemelor care până acum au contribuit la reducerea emisiilor. În prezent, mai puţin de jumătate din emisiile de CO2 rămân în atmosferă, restul fiind absorbit de oceane şi vegetaţie. Totuşi, schimbările climatice în sine ar putea transforma ecosistemele naturale din surse de absorbţie a carbonului în surse de emisii, generând un "cerc vicios".

De exemplu, incendiile forestiere şi oceanele mai calde pot reduce capacitatea de absorbţie a CO2-ului, iar emisiile de gaze rezultate din arderea pădurilor pot adăuga noi cantităţi de carbon în atmosferă, intensificând încălzirea globală. Secretarul general adjunct al OMM, Ko Barret, a avertizat că aceste procese ar putea amplifica drastic criza climatică în curs, accentuând impactul negativ asupra temperaturilor globale.

• Repercusiuni pe termen lung

Pe măsură ce concentraţiile de CO2 şi alte gaze cu efect de seră cresc, temperaturile medii la nivel global continuă să înregistreze valori record, cu impact asupra apei mărilor şi al terenurilor. În 2023, temperaturile globale au fost cele mai ridicate din 1850 până în prezent. Deoarece CO2 are o durată de viaţă lungă în atmosferă, efectele actuale se vor menţine pe termen lung, chiar dacă s-ar atinge zero emisii nete într-un viitor apropiat. Acest fenomen nu reprezintă doar un pericol pentru mediu, ci şi un risc direct asupra sănătăţii şi bunăstării oamenilor. "Fiecare parte la milion şi fiecare fracţiune de grad de creştere a temperaturii au un impact real asupra vieţilor noastre şi asupra planetei noastre", a subliniat Celeste Saulo.

Raportul OMM este un avertisment pentru decidenţi şi un apel la acţiuni imediate, în vederea reducerii emisiilor şi a respectării obiectivelor climatice. Summitul COP29 de la Baku va juca un rol esenţial în determinarea direcţiei viitoare a politicilor climatice globale. În lipsa unor măsuri urgente şi coordonate, efectele schimbărilor climatice riscă să devină ireversibile, punând în pericol atât ecosistemele naturale, cât şi comunităţile umane din întreaga lume.

Citeşte Creditarea verde - sprijin pentru un viitor sustenabil