Reducerea taxei pe muncă, solicitarea principală a BNS

Reducerea taxei pe muncă a reprezentat principala solicitare a protestului organizat, ieri, în Bucureşti, de membrii Blocului Naţional Sindical (BNS) care s-a desfăşurat pe traseul Piaţa Victoriei - Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului - Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale - Ministerul de Finanţe. Mii de angajaţi, membri ai celor 29 de federaţii sindicale afiliate BNR, au cerut respect pentru cei care muncesc şi au afirmat că nu mai vor să fie cobaii experimentelor fiscale.

Tema protestului BNS este însă una veche, pe care a ţinut-o în actualitate în ultimii patru ani USR, care prin deputaţii şi senatorii pe care îi are în Parlament, a cerut de mai multe ori zero taxe şi impozite pentru salariul minim pe economie, urmând a fi impozitate şi taxate veniturile care depăşesc acest prag salarial. Numai că, în loc să susţină tema fluturată de USR, cei de la BNS s-au gândit că e mai bine să iasă acum în stradă, înainte de alegerile europarlamentare şi locale, pe principiul că "aşa nu se mai poate", după ce timp de patru ani s-a putut şi i-au lăsat pe politicienii din opoziţie să îşi bată gura de pomană prin Parlament.

Numai că, spre deosebire de cei care propun zero taxe pe salariul minim pe economie, liderii BNS cer taxarea capitalului, aşa cum reiese din mesajul publicat ieri pe site-ul confederaţiei sindicale: "Angajaţii din România îşi asumă sarcina finanţării bugetului public, prin raportare la PIB similară mediei europene. În schimb, pentru angajatori, dar şi pentru alte categorii de persoane ce obţin venituri, altele decât cele din muncă, situaţia este asemănătoare unui paradis fiscal".

Soluţiile prouse de sindicalişti sunt identice cu cele discutate în toamna anului trecut de guvernul Ciolacu: desfiinţarea cotei unice cu trecerea la impozit progresiv şi supra-taxarea capitalului. Ambele sunt soluţii de consolidare bugetară oferite de premierul Marcel Ciolacu, care, de altfel, s-a declarat un fan al impozitării progresive.

Dumitru Costin, preşedintele BNS, a declarat ieri în Piaţa Victoriei: "Dacă vor veni din nou să impoziteze suplimentar munca vom avea o problemă şi vor avea o problemă mai mare cu noi. Vrem să vedem ce gânduri au cu impozitarea capitalului, a averilor, cu nivelul redevenţelor. Gândiţi-vă că, în medie, sunt de trei ori mai mici decât media Uniunii Europene. (...) De ce protestăm în an electoral? Pentru că este singurul an în care puterea în democraţie se împarte. Coboară de la ei, care au avut-o timp de patru ani, la cetăţeni. Contează enorm ca oamenii să înţeleagă ce votează, cum votează şi ce soluţii pregătesc pentru următorii patru ani de zile".

Potrivit datelor prezentate de BNS, ţara noastră are una dintre cele mai ridicate sarcini fiscale pe costul forţei de muncă din UE: 42,8% faţă de 38,6% media europeană, peste 87% din sarcina fiscală fiind reprezentată de contribuţiile sociale percepute pentru finanţarea sistemului de securitate socială. 82,6% din finanţarea sistemului de pensii şi a sistemului de asigurări de sănătate se asigură din contribuţii plătite de persoanele asigurate, în proporţie de peste 97% aceştia fiind salariaţi. Sarcina fiscală pusă pe umerii salariaţilor este mult peste 50%, procent ce reprezintă sarcina maximă prevăzută de Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi de Codul european de securitate social. Confederaţia sindicală mai arată că anul trecut în ţara noastră din cei 77 milioane cetăţeni care aveau un loc de muncă, dpar 5,6 milioane plăteau contribuţii de asigurări sociale.