Inflaţia din zona euro s-a accelerat conform aşteptărilor luna trecută, susţinând argumentul Băncii Centrale Europene (BCE) de a menţine ratele dobânzilor la niveluri maxime record o perioadă de timp, chiar dacă pieţele au continuat să parieze pe o scădere rapidă a costurilor îndatorării, relatează Reuters.
Inflaţia în blocul celor 20 de ţări a ajuns la 2,9% în decembrie, de la 2,4% în noiembrie, aproape de aşteptările de 3,0%, în principal din cauza factorilor tehnici, cum ar fi sfârşitul unor subvenţii guvernamentale şi preţurile reduse ale energiei.
Datele sunt în conformitate cu predicţia BCE conform căreia inflaţia a atins nivelul minim în noiembrie şi se va situa acum în intervalul de 2,5% până la 3% pe parcursul anului, cu mult peste ţinta de 2% a instituţiei financiare, înainte de a încetinia la nivelul ţintei în 2025.
Totuşi, cifrele sugerează că structura inflaţiei se schimbă şi, în timp ce efectele de bază şi fiscale ar putea scădea în jurul cifrei principale, presiunile generale s-ar putea reduce.
Accentul se îndreaptă acum asupra modului în care reglementările salariale şi tensiunile politice globale afectează preţurile, doi factori care ar putea avea consecinţe pe termen mai lung.
Acordurile salariale sunt finalizate în primul trimestru în cea mai mare parte a blocului euro, dar datele nu sunt disponibile până în mai, aşa că factorii de decizie vor avea nevoie de timp, poate până la jumătatea anului 2024, pentru a obţine o imagine fiabilă.
Tensiunile geopolitice sunt mai greu de prezis. În timp ce războiul din Gaza a avut un efect redus asupra preţurilor energiei până acum, întreruperea mai recentă a transportului prin Canalul Suez a crescut costurile de transport. Acesta în sine nu este un factor important pentru preţuri, dar ar putea creşte inflaţia, dacă livrarea mărfurilor în Europa va dura mai mult o perioadă extinsă de timp şi se dezvoltă o penurie.