Roboţii din cărţile de anticipaţie sunt tot mai prezenţi în viaţa noastră, iar viitorul pare a fi al conlucrării totale dintre om şi maşină. Două tipuri diferite de roboţi, cu construcţie şi sar-cini diferite, dar cu acelaşi tip de învăţare la bază, demonstrează cât de rapid se pot perfecţiona aceştia, devenind progresiv din ce în ce mai buni la sarcinile care le sunt atribuite.
Facebook, care îşi bazează o bună a parte a infrastructurii proprii pe inteligenţa artificială, în special pe ramura de învăţare mecanică a acesteia, este şi una dintre companiile care aplică aces-te tehnologii în domeniul roboticii. În robotică, experţii de la FAIR (Facebook AI Research) se bazează foarte mult pe învăţarea autodidactă, un proces prin care AI-ul se perfecţionează singur, pe baza datelor culese, informează News.ro. În cadrul învăţării autodidacte există subramura învăţării consolidate, care se aplică foarte eficient în cazul roboţilor. Învăţarea consolidată înseamnă că AI-ul se foloseşte de instrumentele pe care le are la dispoziţie, în principiu senzori, pentru a învăţa prin încercare şi eroare.
Un exemplu în acest sens este robotul cu şase picioare creat de experţii FAIR cu scopul ca acesta să deprindă singur mersul fără niciun fel de ajutor exterior. Mişcarea este considerată de experţi una dintre cele mai dificile sarcini în zona roboticii. Cu fiecare picior mişcat, robotul învaţă legat de mediul care-l înconjoară şi de felul în care poate ocoli eventualele obstacole pe care le are de înfruntat. Fiecare greşeală şi fiecare mişcare corectă generează date din care hexapodul învaţă. Folosind aceste tehnici de învăţare mecanică, robotul cu şase picioare a învăţat să se deplaseze în doar câteva ore, în loc de câteva zile. Al doilea robot autodidact al celor de la FAIR este, de fapt, o mână robotică, care, la fel, trebuie să înveţe singură să opereze. Acest al doilea robot a început având ca singură aptitudine susţinerea mâinii. Din acest punct, robotul a trebuit să înveţe să îndeplinească sarcinile la care a fost supus - să se deplaseze şi să mişte degetele. Specialiştii vor ca, montând senzori tactili pe robot, să-l înveţe pe acesta să "simtă" obiectul pe care-l atinge, în sensul de a înţelege ce este, ce caracteristici are şi din ce este făcut. A simţi, în acest caz, este un proces intermediar care ajută robotul să interacţioneze cu obiecte despre care nu ştia nimic înainte. Astfel, mâna robotică a făcut cunoştinţă, a învăţat să opereze un joystick şi a reuşit să identifice şi să rotească în poziţia corectă un zar cu 20 de feţe.