"Romanian International Bank" a trecut pe profit

Activitatea "Romanian International Bank" (RIB) s-a soldat anul trecut cu un rezultat pozitiv de 583 mii RON, în ciuda variaţiei negative a cursului leu-dolar ce a afectat valoarea capitalului deţinut în valută americană. Domnul Ion Niţu, preşedintele RIB ne-a declarat: "Banca evoluează pe o pantă ascendentă, lărgindu-şi structura teritorială cu alte 11 unităţi, cea mai recent des-chisă fiind filiala Bacău, inaugurată pe 28 februarie 2006. Strategia de dezvoltare teritorială prevede pentru anul în curs deschiderea a încă zece unităţi subsidiare".

RIB a încheiat anul cu unii dintre cei mai buni indicatori de lichiditate şi solvabilitate din sistemul bancar, apreciază oficialii băncii. La finele anului trecut, s-au consemnat majorarea capitalului cu peste 15%, şi creşterea activului băncii cu peste 68%. Capitalurile proprii la 31 decembrie 2005 au fost de 40789 mii RON.

Pe parcursul ultimului exerciţiu încheiat, creditele acordate de RIB au crescut cu 75% faţă de anul anterior. Resursele atrase de către bancă au avut o evoluţie asemănătoare, înregis-trînd o creştere cu 71 de puncte procentuale, comparativ cu valorile din 2004.

Activitatea băncii este orientată în principal către piaţa întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), precum şi cea a persoanelor fizice. Instituţia este agreată pentru susţinerea proie-ctelor SAPARD şi este prima instituţie financiară care se poate implica drept co-finanţator (60%) în proiectele de dezvoltare a IMM-urilor.

Preşedintele RIB apreciază sectorul bancar ca fiind cel mai avansat din economia naţională. Cei 16 ani trecuţi după prima reformă au schimbat puternic sistemul bancar autohton. Astfel, entităţile financiare cu probleme au dat faliment sau au fost achiziţionate. Între cele rămase predomină cele cu capital străin, în special cele europene. Domnul Niţu este de părere că BNR supraveghează destul de bine sistemul, astfel prevenind eficient riscurile.

Anul trecut a fost marcat de trecerea la decontarea electronică a transferurilor interbancare pe tot teritoriul ţării, fapt apreciat de către preşedintele RIB ca fiind "un eveniment epocal". De asemenea, băncile comerciale au depus eforturi deosebite ca să îşi continue activitatea în contextul denominării, proces ce încă presupune circulaţia şi înregistrarea paralelă a celor două monede, pînă la retragerea completă a leului vechi, în iulie 2006.

Mediul economic a fost afectat, de asemenea, de liberalizarea contului de capital din cadrul balanţei de plăţi externe. Măsurile luate pentru a implementa schimbarea au avut ca scop şi evitarea unor eventuale deficienţe ce ar putea să apară, fapt ce a tensionat şi mai mult activităţile financiare. Depăşirea tuturor provocărilor anului 2005 sugerează un sistem bancar bine pregătit şi eficient.

Printre elementele ce continuă să caracterizeze piaţa bancară, domnul Ion Niţu menţionează ponderea infimă a băncilor cu capital de stat, singurele instituţii din această categorie fiind "Casa de Economii şi Consemnaţiuni" şi "EximBank". De asemenea, preşedintele RIB apreciază existenţa unui potenţial de creştere al pieţei bancare ca urmare a ponderii scăzute a creditelor şi depozitelor populaţiei în PIB, comparativ cu statele Uniunii Europene. IMM-urile vor continua să apeleze la instituţiile financiare în vederea adaptării la cerinţele europene cu privire la implementarea standardelor de mediu, fiscale şi cele specifice pieţei produselor.

Oportunităţile existente pentru sistemul bancar se înscriu într-un evantai larg, acoperind arii variate precum serviciile destinate populaţiei - înlocuirea numerarului cu folosirea cardurilor, atît pentru plăţile curente, cît şi pentru plata serviciilor energetice, de telefonie, impozitele şi taxele.

Pe piaţă deja activează cu succes băncile mari, avînd ca grup ţintă marile companii, finanţarea unor proiecte de anvergură, dezvoltare, modernizare şi îndeplinirea standardelor de mediu impuse de Uniunea Europeană în vederea aderării.

Estimările privind următorii 10 ani sînt bazate pe o dezvoltare susţinută a sistemului bancar, pentru a putea răspunde dinamicii nevoilor specifice economiei naţionale.