Numai 4% dintre românii din Spania ar dori să părăsească ţara pentru altă zonă europeană, în ciuda serioaselor efecte ale crizei economice asupra Peninsulei Iberice, transmite un studiu din Madrid citat de Financial Times.
Procentajul se află sub media, de peste 9%, a intenţiei de emigrare exprimate de celelalte minorităţi etnice din Spania.
Mai mult decât atât, numărul bisericilor ortodoxe române din statul iberic a crescut rapid, de la 6.400 în 2000, până la aproape nouă sute de mii în prezent, pe fondul sporirii demografice a compatrioţilor noştri, care constituie cea mai numeroasă minoritate etnică din Spania şi care nu s-ar întoarce în ţara de baştină, din cauza salariilor mult mai mici. Dar nici nu ar migra în Marea Britanie sau în alte asemenea state europene, ce manifestă xenofobie faţă de cetăţenii proveniţi din ţara noastră şi Bulgaria.
Miguel Fonda Ştefănescu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Spania (FEDROM), a declarat: "Nu am văzut român care să ardă de nerăbdare să treacă înot canalul (Canalul Mânecii - n.r.). Oamenii locuiesc aici cu familiile şi copiii. Cei mici merg la şcoală în Spania. Dacă situaţia nu se înrăutăţeşte, ei vor munci aici până la pensie şi abia după aceea se vor întoarce acasă".
De aceeaşi părere este şi Ion Vîlcu, ambasadorul României la Madrid: "O comunitate migratoare bine integrată nu începe să îşi facă bagajele când vremurile se îngreunează. Rezişti în furtună şi speri că va trece. Spania nu a adoptat niciodată discursul populist şi xenofob pe care îl vedem acum în alte ţări europene, chiar dacă a fost lovită atât de rău de criză".
Comentariile celor doi oficiali vin în contextul în care politicienii şi o parte a mass-media din Marea Britanie s-au inflamat, avertizând că ridicarea barierelor de pe piaţa muncii pentru România şi Bulgaria va atrage un val de muncitori slab calificaţi şi va pune presiuni pe sistemul de ajutoare sociale din UK. Asemenea îngrijorări nu au câştigat teren în Spania, unde compatrioţii noştri sunt cam de opt ori mai numeroşi decât în Regatul Unit. Această atitudine favorabilă vizavi de imigranţi se explică mai ales prin recenta experienţă a Spaniei, nevoită să îşi trimită mulţi muncitori în străinătate, pe fondul dificultăţilor economice interne. Alt motiv al situaţiei îmbucurătoare din Peninsula Iberică este acela că, în momentul sosirii primelor grupuri de români, aceştia erau percepuţi nu ca poveri asupra sistemului, ci ca muncitori harnici, dispuşi a satisface cererea de mână de lucru din construcţii, ferme şi alte sectoare.
Ambasadorul Ion Vîlcu a adăugat că un factor favorizant este şi înrudirea limbilor română şi spaniolă, ceea ce îi ajută pe conaţionalii noştri să înveţe repede limba ţării-gazdă, după numai câteva săptămâni.