Ropharma - acuzată de evaziune şi spălare de bani

Procurorii de la DIICOT au luat cu asalt sediul Ropharma, în urma unor acuzaţii de evaziune fis-cală şi spălare de bani. Potrivit unor surse apropiate DIICOT, compania ar fi virat sume de bani, sub formă de sponsorizare, unei mănăstiri din Oradea care a virat, mai departe, banii unor angajaţi ai Ropharma. Aceştia îi scoteau din conturi şi îi readuceau în cadrul firmei în numerar.

Mihai Miron, preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei şi proprietarul acesteia, crede că percheziţiile au loc "în contextul în care am criticat acţiunile Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte spitalele private". "Noi la Braşov plătim taxe mai mari la spital (Spitalul Sf. Constantin, din care Ropharma deţine o treime - n. red.) decât ceea ce ni se întoarce de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Noi, Ropharma, plătim trei milioane de lei lunar statului sub formă de taxe, iar în acest context să verifici o sponsorizare de 50.000 de lei sau 80.000 de lei mi se pare aberant", a spus Miron, care a mai spus că firma a şi construit biserici, nu doar a sponsorizat. "Nu mi se pare o crimă să susţii religia", mai spune omul de afaceri încheind: "Este o vânătoare de vrăjitoare".

• Mersul "afacerii"

Investigaţiile au început la data de 19 iunie 2012, atunci când poliţişti BCCO Târgu Mureş s-au sesizat cu privire la activitatea infracţională a grupului organizat, transmite Poliţia Română printr-un comunicat.

În fapt, începând cu 19 octombrie 2010 şi până în prezent, în contul bancar al unei instituţii de cult au fost efectuate mai multe viramente bancare, cu titlul ,,sponsorizare", în sumă totală de 914.000 lei. Banii proveneau din contul bancar al unei societăţi comerciale din Braşov şi erau viraţi mai departe în contul mai multor persoane fizice, identificate ca fiind angajaţi ai societăţii comerciale în cauză. Suma totală virată în conturile angajaţilor a fost de 781.895 lei.

Astfel, în urma cercetărilor efectuate până în acest moment, s-a stabilit că respectivul cont bancar a fost folosit, în perioada de referinţă, doar pentru încasarea sumelor primite din contul societăţii comerciale cu titlul ,,sponsorizare" şi distribuirea acestor sume către diferite persoane fizice. Au fost identificaţi 17 angajaţi ai societăţii în cauză care au încasat în conturile bancare personale, cu titlul ,,achiziţie tablă", ,,cherestea", ,,cv. tablă", ,,cv. răsaduri", ,,cv. ceară", ,,cv. muguri de pin", ,,răşină", ,,lemn iconostas" diferite sume de bani, direct din contul bancar al instituţiei de cult.

Ca urmare, prin activităţile infracţionale des-făşurate de membrii grupului infracţional, bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat, fiind înregis-trate cheltuieli ireale în contabilitate în sumă de 914.000 lei, prejudiciul fiscal fiind de 292.480 lei, impozit pe profit şi impozit pe dividende.

Din analiza documentelor de la dosar, a rezultat faptul că transferurile succesive de bani, efectuate prin conturile societăţii comerciale, al instituţiei de cult, respectiv ale celor 17 angajaţi ai societăţii, au avut ca scop spălarea sumelor de bani rezultate din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, res-pectiv a sumei de 914.000 lei (viramente iniţiate din patrimoniul societăţii comerciale).

În final, suma de 781.895 lei a fost ridicată în numerar de cei 17 angajaţi din conturile personale deţinute şi s-a întors în posesia iniţiatorilor procesului de spălare a banilor, în urma activităţii infracţionale desfăşurate de membrii grupului.