English
---
Actualizare 07:57 Iohannis: "Livrările de armament duc la amplificarea conflictului din Ucraina"
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri seară, la un post TV, că ar trebui amânată furnizarea de arme Ucrainei, deoarece livrările de armament duc la amplificarea conflictului.
Întrebat dacă va fi linişte în Ucraina, Iohannis a răspuns că liderii europeni şi-au exprimat la Consiliul European informal speranţa că Acordul de la Minsk "va ţine".
"Este, cum s-a exprimat foarte frumos cineva acolo, o rază de speranţă. Mai mult, deocamdată nu, dar, dacă se păstrează, poate să ducă la rezultate palpabile", a opinat Klaus Iohannis.
Preşedintele s-a arătat sceptic că războiul din Ucraina ar putea ajunge la frontiera noastră: "Nu, nu cred că va ajunge conflictul propriu-zis la graniţele României, dar e clar că şi acum deja s-a ajuns prea departe, dacă vorbim de implicarea militară".
În ceea ce priveşte furnizarea de arme pentru autorităţile de la Kiev, Klaus Iohannis a susţinut că această opţiune "trebuie lăsată pentru mult mai încolo", adăugând că "livrările de armament niciodată nu au pacificat zone conflictuale", ci ele "întotdeauna duc la o amplificare a conflictului".
Totuşi, în opinia lui Iohannis, trebuie lăsat "un spaţiu de manevră dacă situaţia se schimbă în mult mai rău".
"Atunci este posibil ca împreună cu partenerii să se reevalueze această chestiune", a punctat preşedintele.
Legat de cei 400.000 de etnici români din Ucraina, Klaus Iohannis a declarat că ei sunt afectaţi de acest conflict "ca şi ucrainenii, ca şi etnicii maghiari", dar, din datele primite, nu a putut să constate că "există o apăsare cu conotaţie etnică".
"Trebuie să fie o preocupare predilectă a noastră ce se întâmplă cu românii din Ucraina. (...) E una din temele pe care le voi aborda atunci când voi face vizita în Ucraina, pe 17 martie", a mai spus şeful statului.
(Valentin Busuioc)
---
Rusia a început manevre militare în Marea Neagră, în apropiere de peninsula Crimeea, relatează RIA Novosti, citând o sursă de la baza navală din Sevastopol, potrivit Agerpres. Prin aceste exerciţii, Federaţia Rusă vrea să-şi verifice sistemul de apărare antiaeriană din Crimeea şi capacitatea sa de respingere a unor posibile rachete de croazieră lansate de către inamic, mai precizează RIA Novosti.
La aceste manevre participă avioane de luptă, submarine şi nave de calibru mic, toate dotate cu rachete ale flotei ruseşti, care îşi are baza la Sevastopol.
Federaţia Rusă a început, încă de marţi, să desfăşoare exerciţii militare şi la graniţa sa de nord-vest, lângă statele baltice, a declarat colonelul Oleg Kocetkov, şeful Districtului Militar Vestic al Rusiei, pentru International Business Times.
La exerciţii participă mai mult de 50 de avioane de luptă ruseşti de tip SU-34 (n.r. bombardier avansat cu dublă comandă), MIG-29 SMT (n.r. avion de vânătoare cu reacţie, proiectat în fosta URSS), MIG-31 SM (interceptor supersonic) şi SU 27 (avion de superioritate aeriană sovietic, construit de Suhoi). Potrivit sursei citate, exerciţiile militare se vor desfăşura până la sfârşitul acestei săptămâni.
Michael Fallon, secretarul de stat britanic pe apărare, a avertizat, recent, că statele membre NATO trebuie să fie pregătite pentru orice tip de agresiune din partea Federaţiei Ruse, având în vedere că tensiunile dintre Moscova şi aliaţii NATO "se încălzesc". Acesta a mai spus că există un pericol real şi că statele NATO trebuie să fie pregătite pentru orice tip de acţiune pe care o va iniţia Rusia, în condiţiile în care acum se pune presiune pe statele baltice. Secretarul de stat britanic a declarat că Federaţia Rusă ar putea repeta scenariul ucrainean şi în ţări membre NATO, făcând referire la statele baltice.
Potrivit lui Michael Fallon, Vladimir Putin ar putea începe oricând, în Lituania, Letonia şi Estonia, o campanie militară asemănătoare celei din Crimeea.
Federaţia Rusă are deja submarine în Marea Nordului şi provoacă dispute la graniţa cu Estonia. Cele trei state baltice sunt atât membre NATO, cât şi UE.
Conform oficialului britanic, Moscova ar putea provoca atacuri cibernetice, ar putea inflama tensiunile dintre minorităţile de etnie rusă şi statele din "apropiata vecinătate" a Rusiei, aşa cum s-a întâmplat în Ucraina.
Michael Fallon le-a declarat jurnaliştilor care l-au acompaniat într-o călătorie în Sierra Leone că situaţia din Ucraina nu este un alt război rece, ci este unul cald. De asemenea, a mai spus că este îngrijorat de situaţia cu care se confruntă Europa, pentru că este una fără precedent de la terminarea războiului rece şi până astăzi.
Avertizarea secretarului de stat pe apărare vine după ce premierul britanic, David Cameron, a declarat că sancţiunile aplicate de către UE Federaţiei Ruse vor provoca efecte mulţi ani de acum încolo, dacă Moscova nu va înceta să destabilizeze Ucraina.
• Angela Merkel: "Pacea nu poate fi restabilită în Ucraina prin înarmarea ei"
Pe de altă parte, cancelarul german Angela Merkel a declarat că vrea să lucreze cu Rusia pentru a reinstaura pacea şi ordinea în Europa. Domnia sa a spus: "Vrem să conturăm ordinea europeană împreună cu Rusia, nu împotriva ei".
Angela Merkel a adăugat că nu va trece cu vederea conflictul din Donbass, care reprezintă o încălcare a dreptului internaţional, iar Germania şi Franţa nu îşi vor slăbi eforturile pentru ca Ucraina să meargă pe o cale a sa, care să-i respecte integritatea teritorială. De asemenea a condamnat anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă, conflictul din Debalţeve şi încălcarea noului acord de încetare a focului de la Minsk.
În urmă cu câteva săptămâni, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, din 7 februarie, SUA au pus problema furnizării de arme Ucrainei, însă cancelarul german a respins ideea, susţinând că Rusia trebuie să contribuie la securitatea Europei şi pacea nu poate fi restabilită în Ucraina prin înarmarea ei. Pacea trebuie restabilită prin respectarea legislaţiei internaţionale, a subliniat cancelarul.
• Rusia va furniza gaze Estului separatist al Ucrainei ca "ajutor umanitar"
Premierul rus Dmitri Medvedev a cerut ieri Ministerului Energiei şi companiei Gazprom să formuleze propuneri pentru furnizarea de gaze provinciilor separatiste proruse din estul Ucrainei, din punctul de vedere al Moscovei aceste livrări fiind un "ajutor umanitar", relatează agenţia TASS, citată de Reuters şi Xinhua.
Medvedev a afirmat în timpul unei şedinţe de guvern că Rusia trebuie să ofere gaze regiunilor din Ucraina controlate de rebeli, întrucât autorităţile de la Kiev au întrerupt furnizarea către aceste regiuni, iar Rusia nu poate lăsa oamenii de acolo "să îngheţe".
Premierul rus a ordonat, de asemenea, Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă să livreze alimente şi medicamente celor două privincii separatiste, Doneţk şi Lugansk, inclusiv în localitatea Debalţevo, ultima redută cucerită de insurgenţii proruşi.
Aceştia din urmă susţin că începând de miercuri, la ora locală 15.00, Ucraina a sistat livrarea gazelor către cele două provincii, iar rezervele lor se vor epuiza joi, în jurul aceleiaşi ore, astfel că au cerut ajutorul Moscovei.
• Miniştrii europeni ai apărării au convenit să revizuiască strategia de securitate a UE
Miniştrii europeni ai apărării au convenit, la o reuniune informală la Riga, să revizuiască strategia de securitate a UE, adoptată în 2003, a declarat ieri, la finalul întâlnirii, ministrul leton al apărării, Raimonds Vejonis, informează agenţia de presă Tass.
"Discuţia privind apărarea, ce va avea loc în iunie, în cadrul Consiliului European, va deveni un punct de plecare în viitoarea politică paneuropeană de apărare şi securitate. Miniştrii au convenit asupra necesităţii de a revizui strategia europeană de securitate, adoptată în 2003. Considerăm că trebuie să fie elaborată o strategie care să răspundă ameninţărilor actuale şi viitoare", a spus Vejonis.
Potrivit oficialului leton, pe ordinea de zi a reuniunii de la Riga au figurat probleme ce vor fi abordate în timpul discuţiei despre apărare ce va avea loc în iunie, în cadrul Consiliului European: ameninţările hibride şi comunicarea strategică, operaţiunile internaţionale şi unităţile de luptă ale UE, precum şi modificarea situaţiei privind securitatea pe plan global.
Conform ministrului leton, "comunicarea strategică are un rol critic în apărarea de ameninţările hibride. Am ajuns la un acord asupra faptului că avem nevoie de acţiuni comune şi atotcuprinzătoare din partea UE în chestiunea comunicării strategice, pentru a apăra cetăţenii UE. Prioritatea noastră constă în securitatea oamenilor noştri".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Germania lasa Estul la Rusia
(mesaj trimis de Roibu în data de 20.02.2015, 11:07)
pozitia Germaniei e mai mult decat gresita, lasa loc de interpretari.
Ce sa caute in Europa un stat care incalca militar frontiere recunoscute international, murind mii de oameni in urma agresiunii Rusiei.Aceeasi rusie care a atacat Georgia si are trupe inTransnistria.
Ce face Estul care a fost sedus de Occident cu UE, dar acelasi Occident lasa Estul la mana Rusiei ?
Sa intelegem ca a fost nevoeie de Est doar ca piata de desfacere ?
Romania a mai avut garantii occidentale in 1938 si s-a ajuns unde s-a ajuns.
Cand cineva te ataca si iti omoara cetatenii, e simplist ca simgura solutie e apararea, inarmarea.
Se pare ca totusi USA si UK par sa asigure mai multa siguranta fata de o Ruise care prin avalansa de acceptari din partea germano-francezilor, pare sa capete curaj agresiv, ce evident se va rasfrange asupra intregului Est.
Oare in 1956, sau in 1968, Germania tot asa ar fi luptata pt. detensionarea situatiei si o Europa cu Rusia in ea ?
1.1. Nu știi prea multe lucruri despre realitate (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 20.02.2015, 11:32)
Ci doar despre propagandă. Te uiți ca la teatru și pricepi ce vor regizorii.
Realitatea este mult prea simplă. Rusia are mare control asupra regiunii. Prin multe mecanisme. Prostimea din jurul ei crede că va scăpa de acele mecanisme, nu prin diplomație, deșteptăciune, manevre alunecoase, etc, ci cu arma. Și ei sunt primii care pun mâna pe armă: Georgia, Ucraina. Ai auzit de "responsability to protect"? Este o doctrină inventată de US pentru a își promova propria campanie imperialistă împotriva unor state suverane.
2. Dacă trebuie, iată opinia mea
(mesaj trimis de Cristi C în data de 20.02.2015, 11:27)
În acest moment îl putem citi pe Johannis. Atenție mare, există o divergență evidentă între Departamentul de Stat și Europenii (mai puțin britanicii, apendicele american) pe tema armelor (indiferent de care sunt ele) către Ucraina.
19 feb 2015, Rador, "Ministerul Afacerilor Externe din Lituania insistă ca statele occidentale să furnizeze armament Ucrainei. Lituania se adresează acestor state cu solicitarea de a înarma Armata Ucrainei, a declarat ministrul lituanian de externe, Linas Antanas Linkevièius. "
29 aug 2014, înainte de Summitul NATO, ""Statele democratice trebuie să depăşească momentul declaraţiilor de bune intenţii (...) Cred că armata ucraineană s-a săturat de câte căşti şi arme neletale le-au fost trimise. E timpul, dacă vrem să ajutăm democraţia din Ucraina, dacă vrem să dăm o şansă poporului ucrainean, trebuie să acţionăm la fel ca şi Federaţia Rusă", a îndemnat Băsescu, la întâlnirea anuală cu ambasadorii români."
5 sep 2014, după Summit, "Preşedintele României, Traian Băsescu, a spus că NATO nu şi-a luat vreun angajament privind securitatea Ucrainei, în schimb au fost discuţii bilaterale între state NATO şi Ucraina privind furnizarea de echipament militar. În ce priveşte România, Băsescu a spus că ţara noastră nu şi-a luat un asemenea angajament. Pe de altă parte, chiar dacă ar fi făcut-o, nu putea să anunţe public acest lucru."
Câtă vreme a fost băsescu, primul telefon se dădea la Nuland și Departamentul de Stat în US. Și apoi, ne făceam de râs în Europa, alături de țările baltice și polonezii. Acum pare că Johannis dă primul telefon la Berlin. Iar apoi, dacă mai este cazul, și la Departamentul de Stat. Dacă ar fi dat telefonul către Nuland, l-ar fi durut urechile de ceea ce i-ar fi spus "diplomatul-revoluție" cum o numește Der Spiegel.
Der Spiegel și Bild scriau despre niște detalii de la Conferința de Securitate de la Munchen, de acum o săptămână. Americanii au avut niște discuții cu corpul diplomatic american.
"“Defeatist,” așa a numit-o un senator american pe ministrul apărării german Ursula von der Leyen, deoarece nu ea nu mai crede într-o victoria a Kievului. Numele “German defeatist,” potrivit sursei, s-a auzit des în camera antifonată.
Victoria Nuland, a numit vizita lui Merkel la Putin, “chestia aia a lui Merkel la Moscova” "Merkel’s Moscow thing”. Un alt membru din diplomația americană a spus despre Europeans’ "Moscow bullshit.” - cam greu de tradus și l-ar putea cenzura Bursa.... "porcăria Europenilor de la Moscova" - unde s-au dus Merkel și Hollande.
Victoria Nuland este cea care dă tonul pentru colegii ei americani la începutul serii: “We can fight against the Europeans, we can fight with rhetoric against them.” "Ne putem bate cu Europenii, ne batem retoric cu ei". Verbul original din germană are sensul mai mult de a te lupta pentru ceva, a combate, nu neapărat în sens fizic. Deci va începe o presiune americană pe europeni, așa cum a mai fost anul trecut.
2.1. E vorga de garantii (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Roibu în data de 20.02.2015, 11:52)
Lucrurile sunt mai simple, adica e vorba de garantii, de acele garantii care iti ofera mai mare siguranta.
Trebuie actionat in sensul de a merge pe cine este dispus sa ne dea acele garantii, si actioneaza in acest sens din considerentele lui strategice.
Interesul RO este de a departa cat mai mult pericolul de la granitele ei, din motive de trecut istoric, si de mlargirea marjei de manevra in regiune.
Nu ne putem permite un nou nou 1939, unde Munchen pare sa fi fost Minsk II.
2.2. Garanții și victimele altora (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 20.02.2015, 14:00)
Dle Roibu, am devenit vecini "de facto" cu Rusia în platoul Mării Negre, în zona de explorare/exploatare energetică.
Iată de s-a întâmplat în mai 2014, între China și Vietnam. Din articolul "U.S. Learning From China’s Oil Rig Standoff With Vietnam"
"Pe 2 mai, China a plasat unilateral o instalaţie de foraj petrolier la 120 mile în apele de coastă ale Vietnam – insule ce sunt revendicate de ambele ţări şi bine în interiorul celor 200 de mile zonei economice exclusive ale Hanoi stabilite de dreptul internaţional. De la început, aproximativ treizeci navelor vietnameze au încercat să intervină, dar au fost respinse de optzeci plus nave chineză ce protejau platformei. Deşi platforma a fost programată pentru a menţine poziţia până pe august 15, China s-a retras o pe 16 iulie.
Supralicitarea Chinei a fost costisitoare, printre alte lucruri a accelerat o cursă a înarmărilor în curs de dezvoltare din Asia şi amplificat apeluri pentru Washington şi Tokyo contra Beijingului. Totusi, China a dobândit informaţii utile pentru a perfecţiona strategia sa în curs de desfăşurare în Marea Chinei de Sud. Înţelegerea a de ce Beijing a luat această acţiune şi lecţiile sale vor ajuta Washington şi partenerii săi cum să abordeze China.
Beijing încearcă intaietatea în Asia, astfel încât aceasta trebuie să înlocuiască Washington. Pentru că China este prea slabă pentru a se confrunta direct în SUA, încearcă să treptat să erodeze status quo-ul regional prin minore provocări împotriva vecinilor săi. Individual, aceste acţiuni nu justifică victimelor mai slabe ale Chinei să pornească un război împotriva ei sau mai grav, o intervenţie SUA; adăugate împreună, ele în cele din urmă pot înclina în Asia balanţa în favoarea Chinei. În mod repetat în confruntarea cu concurenţii săi regionali, Beijing își arată superioritatea militară şi forţează Washington pentru a face o alegere dificilă: (1) ajuta aceste ţări ori de câte ori China încearcă o provocare, lucru care ar ceda controlul Chinei şi risca o escaladare cu un partener comercial important care este și putere nucleară; sau (2) rămân neimplicați, care legitimeaza pretenția Chinei de a contesta zone deoarece fortifică prezenţa sa în aceasta şi diminuează dorinţa rivalilor săi să se alieze cu SUA prin subminarea calităților garanţiilor de securitate din SUA.
Dar dacă Beijing impinge prea tare, riscă Washington în desenarea şi crearea unui bloc regional de echilibrare a puterii. China calibrează prin urmare agresiunea şi reţinerea pentru a încerca să aplice nivelul maxim de forta cu această abordare.
Implementarea de foraj a Chinei a fost o tentativă de utilizare a acestei strategii pentru că ea a testat limitele sale în condițiile unor aparențe contradictorii despre angajamentul SUA în regiune. Pe de o parte, cu mai puţin de şase luni înainte de impas , SUA a promis ajutor maritim Vietnamului. Şi luni înainte de mutarea Beijingului, preşedintele american Barack Obama a declarat în timp ce era în Asia că Insulele de China şi Japonia sunt acoperite de Tratatul de la Washington de apărare cu Tokyo, a solicitat sprijinul militar al SUA pentru Filipine (fără a explica în mod clar dacă acel suport acoperă și Insulele revendicate de către Beijing şi Manila). Pe de altă parte, China a asistat la răspunsurile timide ale SUA la răsturnări de putere ilegale, inclusiv, în martie 2014 , anexarea Crimeii de către Rusia şi blocarea de către China a Filipine, aliat american, din a re-alimenta o navă pe care aceștia au menţinut-o în apele contestate pentru cincisprezece ani."
Este o poveste despre China-US, dar ne indică niște lucruri:
- garanțiile de securitate sunt "discutabile", în funcție de seriozitatea agresiunii
- NATO nu sare în ajutorul sondelor, pescarilor sau altor incidente din Marea Neagră
- garanțiile de securitate nu trebuie să te facă iresponsabil; mai bine să nu ai nevoie niciodata de aplicarea lor
Dacă ai garanție de securitate (adică asigurare de viață), te duci imediat să vezi gura vulcanului, să faci parașutism? Nu. Ar trebui să te comporți ca și cum nu ai avea-o. Ea este doar o poliță de negociere.