Rusia dezminte orice amestec în alegerile prezidenţiale din România

Rusia dezminte joi acuzaţii de amestec în alegerile prezidenţiale din România, cu trei zile înainte de turul doi al scrutinului în acest stat membru al uniunii Europene (UE) şi NATO, în care ar putea obţine o victorie un candidat al extremei drepte care se opune ajutorului european al Ucrainei, relatează AFP.

"Respingem ferm toate atacurile ostile, pe care le considerăm total nefondate", declară într-un comunicat o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.

Ea denunţă "acuzaţii tot mai absurde" la adresa Moscovei.

Autorităţile române au declasificat miercuri documente care detaliază presupuse manevre de destabilizare, care amintesc tehnicile folosite de către Rusia.

Acuzată, reţeaua de socializare TikTok, pe care candidatul extremei drepte Călin Georgescu, care s-a clasat pe primul loc în primul tur, a declarat AFP că "nu are nicio probă care să arate că a avut loc o coampanie coordonată pe platformă până în prezent".

Maria Zaharova denunţă o atmosferă "de isterie antirusă fără precedent" şi cere autorităţilor române "să înceteze să umfle «ameninţarea rusă» cu scopul de a manipula opinia publică".

Turul doi al alegerilor prezidenţiale din România are loc duminică, un scrutin considerat de către observatori drept crucial pentru viitorul acestei ţări cu aproape 20 de milioane de locuitori, vecină cu Ucraina, care se confruntă din 2022 cu un asalt la scară mare rusesc, scrie AFP.

Candidatul extremei drepte Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a luat totată lumea prin surprindere după ce a ajuns în frunte în primul tur.

Un obişnuit al unor discursuri naţionaliste şi mistice, el plasează "parteneriatul" cu Statele Unite în fruntea priorităţilor sale.

Călin Georgescu, care şi-a afişat în trecut admiraţia faţă de preşedintele rus Vladimir Putin, evită de-acum să răspundă întrebărilor despre viziunea sa despre liderul de la Kremlin, devenit un paria în Occident din 2022, notează AFP.

Un critic al UE şi NATO, el se opune ajutării Ucrainei şi promovează înainte de toate o căutare a "păcii".

În faţa acestei mize, Statele Unite au avertizat România împotriva unor "consecinţe negative grave" ale potenţialei sale îndepărtări de Occident, în contextul în care Bucureştiul a devenit un pilon esenţial al NATO, găzduind pe teritoriul său peste 5.000 de militari şi un sistem antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.