Vestea rea, că bem apă cu plastic, conţine şi o parte bună, nu ne face foarte rău acest lucru. Vestea bună a venit puţin mai târziu şi a fost livrată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care susţine că microparticulele de plastic din apa potabilă prezintă un risc "scăzut'' pentru sănătatea oamenilor, la nivelurile înregistrate în prezent, fiind însă necesare studii suplimentare pentru a oferi asigurări consumatorilor.
Studii realizate pe parcursul anului trecut referitoare la particulele din plastic detectate în apa de la robinet şi în cea îmbuteliată au stârnit îngrijorare în rândul publicului, însă datele dis-ponibile până în prezent par încurajatoare, a precizat agenţia ONU din domeniul sănătăţii în primul său raport asupra unor potenţiale riscuri pentru sănătate asociate cu ingerarea microplasticelor. Microplasticele pătrund în sursele de apă potabilă în special prin deversarea apelor reziduale, a mai precizat OMS. Potrivit probelor analizate, microplasticele descoperite în anumite cazuri în apa îmbuteliată par să fie rezultatul, cel puţin parţial, al procesului de îmbuteliere sau de ambalare, prin folosirea dopurilor din plastic, se mai spune în raport. "Mesajul principal este de a asigura consumatorii de apă potabilă din întreaga lume că, pe baza acestei evaluări, estimăm un risc scăzut", a precizat Bruce Gordon, din cadrul departamentului pentru sănătate publică al OMS, într-o întâlnire de informare.
OMS nu a recomandat monitorizarea de rutină a microplasticelor din apa de băut. Studiile viitoare ar trebui să se axeze însă pe probleme precum ce se întâmplă cu aditivii chimici din particulele intrate în tractul gastrointestinal, se mai spune în raport. Cele mai multe particule de plastic din apă au dimensiuni mai mari de 150 de micrometri în diametru şi sunt eliminate din organism prin excreţie, în timp ce "particulele mai mici au o probabilitate mai mare de a traversa peretele intestinal şi de a ajunge la alte ţesuturi'', se mai spune în raport. Temerile privind urmările asupra sănătăţii s-au concentrat asupra particulelor mai mici, a precizat Jennifer De France, expert tehnic în cadrul OMS şi unul dintre autorii raportului. "Pentru aceste particule de dimensiuni mai mici, în cazul cărora datele existente sunt insuficiente, trebuie să ştim mai multe despre ce anume este absorbit, distribuţia şi impactul acestora", a mai spus aceasta.
Sunt necesare mai multe studii referitoare la riscurile cauzate de expunerea la microplastice în mediul înconjurător. "Nu există date disponibile care să arate că microplasticele reprezintă un pericol pentru sănătatea umană, dar acest lucru nu înseamnă însă că sunt inofensive", a precizat Alice Horton, cercetătoare în domeniul microplasticelor în cadrul Centrului Naţional Britanic de Oceanografie, într-o declaraţie pe marginea raportului OMS.
Poluarea cu plastic este atât de răspândită în mediul înconjurător încât o persoană ar putea ingera cinci grame pe săptămână, echivalentul unui card de credit, este concluzia unu studiu realizat în iunie, la cererea organizaţiei nonguvernamentale WWF International. Potrivit aces-tui studiu, cea mai importantă sursă de ingerare a plasticului este apa potabilă, o altă sursă importantă fiind fructele de mare. În cazul apei, cel mai mare pericol pentru sănătate este reprezentat de agenţii microbieni - proveniţi inclusiv de la apele reziduale ale fermelor de animale, care pătrund în sursele de apă potabilă - şi pot provoca boli diareice, în special în ţările sărace, care nu au sisteme de tratare a apei, potrivit OMS.