SE ASCUT SĂBIILE PENTRU MAJORAREA DE CAPITAL Acţionarii ruşi ai Bank of Cyprus cer să li se respecte drepturile

Subiectul recapitalizării Bank of Cyprus, prin confiscarea unei părţi a depozitelor negarantate, în primăvara anului trecut, se încăpăţânează să rămână în atenţia publicului, deşi autorităţile (naţionale şi europene) probabil că ar vrea ca el să fie de domeniul trecutului.

Informaţiile apărute în presa cipriotă, în ultimele două săptămâni, nu vin să întărească ideea că salvarea de la faliment băncilor cu probleme cu banii acţionarilor, ai creditorilor obligatari şi ai deponenţilor ar reprezenta soluţia pentru stabilizarea sectorului bancar.

Dimpotrivă, acestea arată problemele care pot să apară în urma aplicării unor măsuri "inovatoare" menite să împiedice prăbuşirea unor instituţii de credit.

După ce un grup de deponenţi greci ai Bank of Cyprus (BoC) a cerut să i se restituie banii pierduţi în urma utilizării procedurii de bail-in la această bancă, nişte deponenţi ciprioţi ai BoC au solicitat să fie despăgubiţi pentru pagubele suferite din aceeaşi cauză, iar acţionarii care şi-au văzut deţinerile micşorate, ca urmare a conversiei în acţiuni a unei părţi a depozitelor, vor şi ei compensaţii materiale, a venit rândul cetăţenilor ruşi care s-au transformat, fără voia lor, din deponenţi în acţionari, să se organizeze pentru a-şi apăra mai bine interesele, în faţa ameninţării ca partea lor din bancă să se diminueze.

Autorităţile cipriote au cerut Bank of Cyprus să îşi majoreze capitalul social cu un miliard euro, printr-o emisiune de titluri la care actualii acţionari să nu poată să subscrie mai mult de 20%.

Conducerea executivă a băncii, avându-l în frunte pe directorul general John Hourican, a fost de acord cu solicitarea Guvernului de la Nicosia şi a Băncii Centrale.

În schimb, Consiliul de Administraţie, ai cărui membri sunt susţinuţi, în mare parte, de acţionari proveniţi din foşti deponenţi, s-a opus, cerând eliminarea pragului, precum şi prelungirea cu o lună a termenului de finalizare, până la începutul lui septembrie.

Sub presiunea autorităţilor (presa locală a scris că, la începutul acestei luni, guvernatorul Băncii Centrale a Ciprului ar fi trimis o scrisoare Consiliului, în care îi acorda un termen de trei zile să respecte planul iniţial de majorare a capitalului; de asemenea, preşedintele CA al Bank of Cyprus, a fost chemat la discuţii atât de şeful Băncii Centrale, cât şi de preşedintele ţării) conducătorii băncii au acceptat ca oferta să se deruleze în condiţii foarte apropiate de cele pe care le presupunea varianta iniţială.

Decizia pare să îi fi supărat pe acţionarii ruşi ai băncii, care consideră că drepturile le-au fost încălcate, iar conducătorii băncii servesc exclusiv interesele investitorilor occidentali, conform Cyprus Mail.

Aceştia au constituit un grup menit să ofere asistenţă atât cetăţenilor ruşi, cât şi celor ucraineni, prezenţi în acţionariatul Bank of Cyprus, cu informaţii despre majorarea de capital şi care să elaboreze o poziţie comună, pentru toţi aceştia, în cadrul Adunării Generale în care ar urma să fie aprobată majorarea de capital.

Acţionarii ruşi susţin că acţiunile managerilor sunt menite să îi scoată din bancă, oferindu-le prioritate investitorilor instituţionali şi nu lor, care sunt "deponenţii afectaţi de politica de creditare defectuoasă a acestei organizaţii cipriote (n.r. Bank of Cyprus)".

Yevgeniy Kogan, şeful grupului constituit, a declarat că restricţiile impuse acţionarilor par cinice, având în vedere că se încearcă legitimarea lor, prin introducerea cerinţei ca investitorii cărora li se adresează oferta să fie calificaţi.

"Din nefericire, Directoratul pare să fi uitat că acţionarii Bank of Cyprus nu sunt, în majoritatea lor, investitori profesionişti şi au intrat în posesia deţinerilor în urma exproprierii depozitelor lor, în anul 2013", a subliniat acesta.

În urma bail-in-ului de anul trecut, şase dintre cei 16 membri ai Consiliului de Administraţie ai Bank of Cyprus, ales în luna septembrie a anului trecut, sunt cetăţeni ruşi.

Unul dintre aceştia este vicepreşedintele CA, Vladimir Strzhalkovskiy, fost agent KBG, unde, potrivit presei, ar fi fost coleg cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Acţionarii actuali ai Bank of Cyprus au beneficiat, în încercarea să obţină un tratament nediferenţiat faţă de investitorii noi, şi de susţinerea declarativă a partidelor politice din Parlamentul cipriot, care au susţinut că impunerea unei limite de subscriere pentru aceştia este "de neconceput", Banca Centrală şi Guvernul şi-au menţinut poziţia.

Motivaţia lor o constituie "necesitatea" atragerii de capital străin în Cipru şi nevoia de întărire a poziţiei de capital a BoC, în vederea testelor de stres la care instituţia de credit va fi supusă de Banca Centrală Europeană.

Reprezentanţii autorităţilor nu au explicat, însă, de ce poziţia de capital a celei mai mari bănci cipriote nu poate fi întărită şi printr-un aport mai substanţial al acţionarilor din prezent (dintre care unii sunt străini - cu precădere ruşi), dacă aceştia îşi manifestă disponibilitatea în acest sens.

Pe 25 martie 2013, guvernul cipriot a agreat cu Troica creditorilor internaţional (CE, BCE şi FMI), divizarea Laiki Bank într-o bancă "bună" şi una "rea" (prima fiind absorbită de Bank of Cyprus, iar cea de a doua, închisă), precum şi taxarea cu 47,5% a depozitelor negarantate de la Bank of Cyprus şi reducerea de o sută de ori a valorii obligaţiunilor băncii.