Securitatea reţelelor 5G este o problema tehnică, care trebuie rezolvată de tehnicieni

În 4 august 2020, era publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor spre consultare publică "Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G".

Proiectul de lege reprezintă o intervenţie brutală a politicului pe o piaţă care de la apariţie a fost una liberă, limitându-se, astfel, accesul unor furnizori în loc de a lua în consideraţie monitorizarea pentru înlăturarea posibilelor riscuri de securitate. Scopul proiectului de lege este eliminarea, a priori, a unor furnizori, fabricanţii chinezi, posibile surse de insecuritate, fără a pune în discuţie o modalitate de monitorizare şi determinare a riscurilor cibernetice.

• Efectele proiectului de lege - prejudicii, întârzierea digitalizării

Eliminarea unor furnizori de pe piaţa echipamentelor de reţea din Romania ar putea conduce la un duopol cu efecte economice analizate anterior - https://nicolaeoaca.blogspot.com/ - costuri mărite cu circa 1 miliard de euro şi întârzieri în implementare de circa un an, adică rămâneri în urmă în procesul de transformare digitală. Costurile vor fi suportate în primă instanţă de operatori care le vor transfera către societate prin tarife mai mari, rezultând o adoptare mai lentă pentru o piaţă senzitivă la preţ (salarii mici!).

• Efectele economice - ignorate!

Proiectul de lege nu a analizat efectele economice ale interzicerii fabricanţilor chinezi. Ce se întâmplă cu piaţa prin eliminarea unor jucători importanţi? De ce ar trebui autorizaţi/eliminaţi de la început? Ce se întâmplă cu competitivitatea? Ce ar trebui făcut pentru păstrarea competitivităţii?

Dacă efectul economic al interzicerii fabricanţilor chinezi (costuri mărite, întârzieri) poate fi suportat mai uşor de către economia din SUA, o piaţă mare (cu o populaţie de circa 328 miloane locuitori, cu un PIB de 62,8 dolari americani/locuitor) şi pe care deja s-au lansat servicii comerciale 5G încă din anul 2019, nu acelaşi lucru se poate spune despre economiile mai mici şi în diferite stadii de dezvoltare din Europa şi unde lansarea comercială a serviciilor 5G se face mai încet.

De exemplu, Regatul Unit al Marii Britanii cu o populaţie de circa 68 milioane locuitori şi un PIB nominal de circa 41 dolari/locuitor (anul 2018) ar putea suporta ceva mai greu interzicerea fabricanţilor chinezi devreme ce operatori precum Vodafone atenţiona guvernul britanic asupra întârzierilor şi costurilor. Din aceste considerente, la începutul anului guvernul britanic prezenta o strategie naţională care permitea accesul limitat al fabricanţilor chinezi - 35% cotă de piaţă, interzicerea accesului în zone critice - şi monitorizarea securităţii cibernetice de către NCSC (National Cyber Security Centre), argumentând că fabricanţii chinezi pot fi păstraţi. Ca urmare a unor presiuni externe puternice, guvernul britanic avea să renunţe la o soluţie care asigura comptitivitatea şi securitatea reţelelor.

România este o ţară mai mică şi mai săracă, cu circa 20 milioane locuitori, PIB nominal de aproximativ 12.500 dolari americani/locuitor (2018), venitul mediu 6 euro/SIM, ultimii doi indicatori fiind printre cei mai mici din Uniunea Europeană, astfel că impactul interzicerii fabricanţilor chinezi ar fi şi mai puternic: întârzieri şi costuri şi mai mari, adopţie mai groaie a noilor servicii, distanţarea României în coada clasamentului DESI, al utilizarii tehnologiei informaţiei în economie şi societate şi aceasta în contextul în care guvernanţii noştri pronunţă tot mai des cuvântul digitalizare, presaţi de pandemia de coronavirus.

Implementarea tehnologiei 5G în România ar însemna, potrivit Strategiei 5G pentru România, deja în întârziere cu un an, creştere economică, noi locuri de muncă, digitalizare, care se văd astfel întârziate prin interzicerea unor fabricanţi importanţi.

Interzicerea fabricanţilor chinezi în România sau în ţări europene ar duce la scăderea competiţiei şi, prin urmare, la mărirea decalajului dintre SUA şi Europa în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiei 5G în procesul de transformare digitală şi deci la la mărirea decalajului economic.

Soluţia problemei securităţii cibernetice şi a memorandumul Romania-SUA

Pentru rezolvarea problemei securităţii reţelelor 5G, ar trebui definit un cadru instituţional pentru monitorizarea securităţii noilor reţelele 5G din România:

- o agenţie naţională (ANSC) responsabilă pentru securitate cibernetică, (monitorizare securitate reţele 5G): CERT.ro, de exemplu şi

- măsuri pentru prevenirea şi detectarea atacurilor cibernetice, cele preconizate de Comisia Europeană, de exemplu. Comisia Europeană a prezentat în acest an un set de măsuri privind securitatea reţelelor - https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures.

Agenţia naţională - ANSC - ar trebui să fie cea care să decidă asupra problemelor de securitate cibernetică, luând măsuri în funcţie de gravitatea incidentelor. A posteori!.

Securitatea reţelelor 5G este o problemă tehnică, care trebuie rezolvată de cei care se pricep, de către tehnicieni şi nu de către politicieni.

(C)