Seism electoral: Drulă demisionează de la şefia USR

Rezultatele alegerilor de duminică au lăsat urme adânci atât în rândul învinşilor, cât şi în rândul câştigătorilor, dacă luăm în calcul ultimele mişcări de pe scena politică românească. După ce candidaţii USR au pierdut reînnoirea mandatului de primar în Braşov şi Bucureşti - Sectorul 1 şi Sectorul 2, Cătălin Drulă a demisionat din funcţia de preşedinte al respectivei formaţiuni politice şi a convocat alegeri interne pentru numirea unui alt lider.

Cătălin Drulă a declarat: "Rezultatul alegerilor este sub aşteptările pe care le-am avut. (...) Pentru mine, în întreaga mea viaţă asumarea a fost un principiu de bază. Îmi asum acest rezultat. Voi convoca în USR alegeri pentru un nou preşedinte în cel mai scurt timp. Avem oameni şi lideri puternici care pot duce mai departe această construcţie. Mă gândesc aici la Dominic Fritz, un om care a câştigat decisiv votul în Timişoara şi a arătat că PSD şi PNL pot fi înfrânte. E foarte important ca USR să continue, pentru că în această mişcare s-au pus speranţele de modernizare a României".

Gestul lui Drulă a bulversat USR ţinând cont că acesta era candidatul partidului pentru alegerile prezidenţiale care ar urma să se desfăşoare în luna septembrie. De altfel, întrebat dacă va candida la alegerile prezidenţiale din acest an, Drulă a răspuns că "anul acesta, nu".

Preşedintele interimar Dominic Fritz, cel care duminică şi-a reînnoit mandatul de primar general al Timişoarei, va trebui să organizeze alegerile interne şi să convoace rapid congresul USR pentru nominalizarea candidatului la prezidenţiale. Fritz a precizat ieri că este pregătit să preia conducerea USR, dar nu doreşte să candideze la alegerile prezidenţiale din acest an, preferând să îşi ducă la capăt mandatul încredinţat duminică de timişoreni.

Cu numai o seară înainte de demisie, Cătălin Drulă declara victorios că Alianţa Dreapta Unită (USR-FD-PMP) s-a impus la votul politic din Bucureşti, că o parte dintre edilii USR şi-au reînnoit mandatele (Dominic Fritz, Elena Lasconi), că va continua parteneriatul cu independentul Nicuşor Dan pe care l-a susţinut pentru reînnoirea mandatului de primar general al Capitalei şi că rezultatul slab înregistrat la alegerile europarlamentare, 10-11%, nu reprezintă un capăt de ţară în condiţiile campaniei electorale în care s-a vorbit doar despre alegerile locale.

Peste noapte, în urma pierderii primăriilor de la Sectorul 1 şi Sectorul 2 din Bucureşti, precum şi a pierderii primăriei Braşov, dar şi în urma unor voci din USR care au criticat deciziile luate în ultimul an de preşedintele partidului, Cătălin Drulă şi-a înaintat demisia.

După anunţarea demisiei lui Drulă, principalii săi critici din partid au amintit despre modul în care fostul lider al USR i-a înlăturat pe unii dintre colegii săi de partid, printre aceştia numărându-se şi Mihai Poliţeanu, care duminică a câştigat din postura de candidat independent alegerile pentru funcţia de primar al municipiului Ploieşti. Lui Cătălin Drulă i s-a mai reproşat şi modul în care s-a comportat cu Elena Lasconi, în scandalul în care aceasta a afirmat că ar fi votat pro-familia tradiţională la referendumul din 2018, scoţând-o practic din prim-planul cursei interne pentru desemnarea acesteia drept candidat la alegerile prezidenţiale din 2024 şi pentru numirea acesteia drept cap de listă pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie.

Criticile la adresa lui Drulă faţă de comportamentul său legat de Elena Lasconi au devenit virale mai ales după ce aceasta a reuşit duminică, într-un judeţ dominat de presiunea exercitată de PNL-ul condus de Aliuna Gorghiu, ministrul Justiţiei, să îşi reînnoiască mandatul de primar al oraşului Câmpulung Muscel.

Spre deosebire de haosul care a cuprins ieri USR, celelalte două formaţiuni politice din Alianţa Dreapta Unită - Forţa Dreptei şi PMP - nu au înregistrat acuze la adresa liderilor Ludovic Orban şi Eugen Tomac. Din cauza procentelor infime pe care le-ar fi obţinut dacă ar fi candidat singure la alegerile locale şi europene, scorul înregistrat duminică de cei doi lideri în alianţa cu USR a fost contabilizat ca un succes de Orban şi Tomac, care aşteaptă acum limpezirea apelor din USR.

• PNL pierde la Suceava, PSD pierde la Slatina

Chiar dacă au câştigat alegerile europarlamentare şi locale împreună cu PSD, liderii PNL nu stau liniştiţi după ce au pierdut câteva fiefuri importante pentru liberali. Dacă la Consiliul Judeţean Prahova, după urmărirea penală a fostului preşedinte Iulian Dumitrescu de către DNA, existau aşteptări ca acesta să piardă alegerile de duminică pentru reînnoirea mandatului, ceea ce s-a întâmplat în faţa candidatului PSD, la eşecul usturător al lui Gheorghe Flutur, unul dintre cei mai influenţi lideri liberali, nu se aştepta nimeni.

Deşi, prim-vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan a încercat să îndulcească eşecul lui Gheorghe Flutur la reînnoirea mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, spunând că a pierdut cu 40% din voturi, spre deosebire de liderul USR care a dus formaţiunea sa politică de la 20% la 8,5% din voturile exprimate, lovitura primită de liberali este una puternică. Chiar dacă PNL a reuşit să câştige pentru prima dată la Botoşani, datorită sprijinului de care se bucură în rândul cetăţenilor omul de afaceri Valeriu Iftime, patronul echipei de fotbal FC Botoşani, şi la Slatina, prin Mario de Mezzo, care a ieşit pe primul loc la alegerile pentru funcţia de primar, în dauna social-democratului Emil Moţ, primarul în funcţie. Numai că, potrivit datelor din mass-media până la preluarea mandatului în 1 noiembrie Mario de Mezzo va trebui să facă faţă şi unei cercetări penale demarată de poliţiştii din Olt pentru că ar fi în centrul unui scandal de corupere sexuală a unei minore, scandal despre care liberalul susţine că ar fi fost fabricat de cei din PSD pentru a-l împiedica să ajungă primar al municipiului Slatina.

Referitor la alegerile pierdute la Slatina, acestea reprezintă un punct în minus pentru PSD, deşi social-democraţii au câştigat alegerile locale la nivel naţional cu 33%, urmaţi de PNL cu 28%. Punctul minus de la Slatina este înregistrat tocmai în judeţul condus de al doilea om din PSD, secretarul general Paul Stănescu, vicepreşedintele Senatului, cel care ar fi impus, potrivit unor surse din partid, în ultimii ani modul de acţiune al respectivei formaţiuni politice.

Practic, după alegerile de duminică, Marcel Ciolacu nu scapă doar de Gabriela Firea pe care o trimite la Strasbourg în Parlamentul European, ci şi de influenţa aproape totală pe care Paul Stănescu a avut-o până acum în partid, dat fiind minusul înregistrat de acesta la Slatina. În aceste condiţii, este lesne de înţeles de ce preşedintele PSD susţine că formaţiunea sa politică va avea propriul candidat la prezidenţiale şi de ce Stănescu a afirmat că se va şti numele acestui candidat, după ce săptămâna viitoare va avea loc Congresul partidului.

• Prezidenţiale separat, parlamentare în alianţă?

De partea cealaltă, după ce a obţinut 28% la alegerile locale, deşi în urmă cu o lună-două, majoritatea sondajelor de opinie creditau PNL cu maximum 14-15% din opţiunile alegătorilor, liderul liberal Nicolae Ciucă susţine că partidul său trebuie să aibă propriul candidat la prezidenţiale şi că, dacă partidul i-o va cere, el va candida pentru prima funcţie în stat.

Ţinând cont că alegerile prezidenţiale ar urma să aibă loc în luna septembrie, adică peste numai trei luni, cu o campanie desfăşurată undeva în plin sezon estival, adică începând din luna august, este prea puţin timp pentru celelalte formaţiuni politice să crească în ochii electoratului şi este posibil să vedem în toamnă un tur 2 la prezidenţiale între candidaţii PSD şi PNL, adică între Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, dacă scenariile din prezent vor fi confirmate de congresele extraordinare ale celor două partide politice.

Ce ne mai spune scorul înregistrat la alegerile de duminică de cele două partide? Că împreună au luat mai puţine voturi decât separat. Astfel dacă, potrivit rezultatelor parţiale la europarlamentare Alianţa PSD-PNL a obţinut aproximativ 53% din voturi, la alegerile locale cele două partide au un total de 61% din voturi (33% - PSD şi 28% - PNL). În urma acestor rezultate, premierul Marcel Ciolacu şi preşedintele PNL Nicolae Ciucă au afirmat că actuala coaliţie de guvernare a primit legitimitate din partea cetăţenilor. Şi au lăsat să se înţeleagă că nu exclud ca la alegerile parlamentare din decembrie să meargă din nou împreună, pe o listă comună, pentru a izola din nou partidele extremiste AUR şi SOS, aşa cum au făcut-o la alegerile europarlamentare. În acest sens s-a exprimat ieri secretarul general al PNL, Paul Stănescu, care a spus: "Noi credem că votul pe care l-am obţinut la europarlamentare în această coaliţie PSD-PNL e un semnal bun pentru că legitimează Guvernul în primul rând. PSD şi PNL pot merge împreună. O spun în contextul geopolitic actual actual, indiferent ce spun unii sau alţii, deoarece e foarte periculos să n-avem stabilitate; foarte periculos".

Ce nu iau în calcul cei doi este că în 9 iunie diaspora nu a prea ieşit la vot, dar chiar şi aşa, cu un număr mic de votanţi a reuşit să împingă SOS în Parlamentul European. Dar chiar şi aşa nu este exclus ca alianţa PSD-PNL să obţină din nou majoritatea necesară pentru a continua guvernarea şi în următorii patru ani, iar acest lucru a fost susţinut şi ieri de prim-vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan.

Acesta a spus: "Suntem un partid responsabil. Nu o să facem doar pentru nişte calcule meschine cu caracter electoral, dezechilibru şi haos în România. Am luptat ca România să rămână stabilă, ca România să ajungă la absorbţie de bani europeni de peste 90%. Deci PNL nu pleacă de la guvernare. Ca să fie extrem de clar acest lucru pentru toată lumea. PNL nu părăseşte corabia guvernării, dar analizăm, alături de liderii noştri din ţară, fiecare situaţie în parte şi acolo unde am pierdut, şi acolo unde am câştigat".

El a afirmat că, potrivit numărătorii paralele, cu câteva excepţii unde ieri se desfăşura o renumărare a voturilor din anumite secţii şi circumscripţii electorale, PNL deţine peste 13.000 de consilieri locali şi peste 500 de consilieri judeţeni.

• UDMR - cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani

Singurul lider politic care până acum nu a răspuns pentru eşecul de duminică este George Simion, preşedintele AUR. De ce vorbim despre eşec? Pentru că la alegerile europene, AUR a obţinut doar 15% din voturi, ceea ce reprezintă o scădere de cel puţin 5 procente faţă de alegerile din decembrie 2020. În ciuda acestui eşec, George Simion s-a declarat mulţumit că la alegerile locale au votat pentru AUR 2 milioane de români. Simion a declarat, ieri, că sâmbătă, 15 iunie, va avea loc Congresul AUR pentru desemnarea candidatului la alegerile prezidenţiale ce ar urma să aibă loc în luna septembrie.

Tot prin prisma analizării rezultatelor înregistrate în urma alegerilor de duminică, mai reţinem că, în ciuda fricţiunilor din interiorul comunităţii maghiare, atunci când interesele politice ale UDMR-ului cer acest lucru, membrii comunităţii se unesc pentru a trece pragul electoral stabilit prin lege. UDMR a contabilizat duminică 6,5% din voturile pentru europarlamentare, ceea ce înseamnă că va trimite tot doi deputaţi în Parlamentul European, iar în ceea ce priveşte alegerile locale Uniunea a obţinut 200 de primari şi patru preşedinţi de consilii judeţene potrivit declaraţiilor făcute ieri, la Cluj, de preşedintele Kelemen Hunor, care a precizat că sunt cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani.

• Administraţie locală împărţită în oraşele mari

Mai arătăm că, la ora închiderii ediţiei, potrivit celor mai recente rezultate parţiale, situaţia privind marile oraşe ale ţării arăta un plus pentru liberali şi social-democraţi, dar şi două victorii enorme pentru candidaţii sprijiniţi de Alianţa Dreapta Unită.

Astfel, PNL era declarat câştigător în municipiul Constanţa, unde primar a rămas amiralul Vergil Chiţac - cu aproape 30% din voturi, dar şi la preşedinţia Consiliului Judeţean preluată de fostul primar liberal al comunei Valu lui Traian, Florin Mitroi, a câştigat alegerile la Iaşi - unde la municipiul Iaşi s-a impus primarul Mihai Chirica (32,19% din voturi), iar la şefia Consiliului Judeţean acelaşi Costel Alexe, şi la Sectorul 6 Bucureşti prin Ciprian Ciucu, care a obţinut peste 72% din voturile exprimate. PNL ar putea câştiga prin George Tuţă şi mandatul de primar al Sectorului 1 Bucureşti, unde candidatul lberal avea un mic avans în faţa lui Clotilde Armand. Din păcate situaţia din 2020, cu scandalul renumărării voturilor de la secţiile de vot din Sectorul 1 pare să se repete, pentru că Armand consideră că ea ar fi câştigat de fapt alegerile de duminică. Mai mult, candidata USR a declarat ieri că a formulat mai multe plângeri penale pentru abuz la adresa unor preşedinţi ai unor secţii de votare din Sectorul 1.

PNL a mai câştigat şi la Braşov, unde George Scripcaru s-a impus cu 47,87% în faţa lui Allen Coliban (USR), dar şi la Cluj, unde Emil Boc este imbatabil, dar cu un procent mai redus de această dată, de doar 42,53% din voturi.

PSD a revendicat victoria în municipiul Craiova, unde primar a rămas Lia Olguţa Vasilescu (55,49% din voturi), la preşedinţia Consiliului Judeţean Prahova şi în Sectoarele 2, 3 şi 4 ale Capitalei, prin Rareş Hopincă, Robert Negoiţă (54,18% din voturi), Daniel Băluţă (60,7% din voturi).

Candidaţii sprijiniţi de Alianţa Dreapta Unită care au câştigat alegerile în oraşele mari sunt Dominic Fritz (49,65% din voturi) la Timişoara şi Nicuşor Dan, care a avut aproape 47% din voturile exprimate, adică mai mult decât voturile însumate ale următorilor cinci clasaţi în cursa electorală: Gabriela Firea, Cristian Popescu Piedone, Sebastian Burduja, Mihai Enache şi Diana Şoşoacă.