SEMNAL DE ALARMĂ DIN PARTEA AOR Primăriile micilor oraşe, aproape de faliment

Asociaţia Oraşelor din România (AOR), din care fac parte peste 200 de unităţi administrativ-teritoriale, care nu au rangul de municipiu, trage un nou semnal de alarmă cu privire la situaţia financiară a primăriilor din zonele urbane mici din ţara noastră.

"Ţinând cont de faptul că, din cauza situaţiei dramatice prin care trecem, creată de pandemia de Covid-19, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au suferit scăderi semnificative, care nu au putut fi compensate prin măsurile luate de autorităţile administraţiei publice locale, primarii de oraşe îşi sporesc îngrijorarea că nu vor putea să îşi îndeplinească atribuţiile prevăzute de Constituţie şi legile în vigoare.

Gradul de realizare al sumelor planificate în bugetele locale în anul 2020 - venituri proprii (în principal, impozitele şi taxele locale) şi alocările de 65% din impozitul pe venit - este puternic diminuat. De aceea, autorităţile administraţiei publice locale (...) sunt într-o dificultate vizibilă, privind asigurarea funcţionării şi în imposibilitatea de a finaliza proiectele începute, cu atât mai greu fiindu-le să iniţieze proiecte noi", se arată într-un document emis de AOR şi care va fi remis premierului Ludovic Orban.

Primarii oraşelor mici solicită transparenţă din partea Ministerului Finanţelor Publice cu privire la alocările ce revin bugetelor locale şi doresc o nouă rectificare bugetară prin care unităţile administrativ-teritoriale să primească sumele prevăzute la începutul anului, să le fie acoperite cheltuielile suplimentare cauzate de pandemia Covid-19 şi să primească sumele necesare pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru însoţitorii acestora.

Reprezentanţii AOR mai solicită ca Guvernul să aloce primăriilor sume suplimentare pentru asigurarea unui buget minim de 6 milioane lei anual pentru oraşele mici, deoarece acestea se află în incapacitatea de a-şi finanţa minima funcţionare.

În privinţa construcţiei bugetare pentru anul 2021, edilii din AOR solicită ca repartizarea cotelor din impozitul pe venit şi a impozitului din pensii (100%) să se realizeze astfel:

- 65% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;

- 22% la bugetul local al judeţului;

- 13% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.

În privinţa sumelor alocare pentru echilibrarea bugetelor locale din cota din impozit pe venit (13%), cât şi din sume defalcate din TVA, edilii propun următoarea schemă de împărţire a fondurilor bugetare:

- pentru bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale: 1100 lei/locuitor/an din cotele din impozitul pe venit, dar nu mai puţin de: 2 milioane lei/an pentru comune; 6 milioane lei/an pentru oraşe şi 15 milioane lei/an pentru municipii.

- pentru bugetul judeţelor să se asigure 450 lei/cap de locuitor/an.

- alocarea pentru unităţile administrativ-teritoriale care organizează şi asigură funcţionarea unor servicii publice de diversitate, mărime şi complexitate sporite, care deservesc, pe langă locuitorii acestor UAT-uri şi locuitorii din comunele învecinate (licee; spitale; creşe; servicii de evidenţă informatizată a persoanei; centre permanente pentru persoane în vârstă şi alte servicii sociale; poliţie locală ş.a.), a unor sume suplimentare între 200 şi 300 lei/locuitor/an, în funcţie de numărul categoriilor de servicii pe care le finanţează.

- la determinarea sumelor pe cap de locuitor menţionate mai sus nu se iau în calcul veniturile din impozite şi taxele locale, ca şi în anul 2020.

În privinţa veniturilor persoanelor cu handicap şi a drepturilor cuvenite însoţitorilor acestora, primarii oraşelor mici cer ca acestea să fie asigurate prin repartizarea de sume cu destinaţie specială de la bugetul de stat către bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, astfel:

- 90% de la bugetul de stat;

- 10% de la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale.

• Fond de creditare nerambursabilă pentru cofinanţările proiectelor realizate din bani europeni

Aleşii locali mai susţin ca finanţarea burselor minime pentru elevi să fie asigurate prin repartizarea de sume cu destinaţie specială de la bugetul de stat către bugetele locale, deoarece comunele, oraşele şi municipiile putând aloca suplimentarea burselor cu până la 50% faţă de nivelul minim al burselor pentru elevi alocat din bugetul de stat.

Primarii mai vor suplimentarea limitelor anuale privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate cu suma de un miliard de lei care să se adauge prevederii existente de 1,2 miliarde, pentru fiecare dintre anii 2021, 2022 şi 2023.

Reprezentanţii AOR consideră că Guvernul ar trebui să constituie, începând de anul viitor, un fond de creditare nerambursabilă pentru unităţile administrativ-teritoriale, în vederea asigurării contribuţiei proprii a acestora la proiectele finaţate din fonduri externe nerambursabile. De asemenea, se mai doreşte finanţarea unui "Program Naţional de Dezvoltare Zonală", care să sprijine dezvoltarea localităţilor pe principiul intercomunalităţii, prin realizarea unor centre de dezvoltare zonală, distribuite echilibrat pe teritoriul fiecărui judeţ.

Propunerile respective îi vor fi prezentate şi premierului Ludovic Orban, căruia AOR i-a trimis, ieri, o invitaţie la dialog cu privire la soluţionarea problemelor cu care se confruntă administraţiile publice din micile oraşe.

Dezbaterea situaţiei financiare a primăriilor din micile oraşe ar urma să aibă loc în această seară, după cum ne-a precizat preşedintele executiv al AOR, Ionel Chiriţă.