Semnal pentru femeile implicate în politica europeană

Kolinda Grabar Kitarovici a fost aleasă preşedintele Croaţiei, în urma celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Fostul ministru al Afacerilor Externe a reuşit să-l învingă pe preşedintele în exerciţiu, social-democratul Ivo Josipovici, obţinând 50,4 % din voturi, faţă de 49,6 %, cât a luat adversaul său.

Elena Udrea, preşedintele PMP, a salutat pe pagina sa de facebook victoria dreptei, dar şi a unei femei, în Croaţia: "La un an şi jumătate de la intrarea formală în Uniunea Europeană, Croaţia şi-a ales drept preşedinte o femeie, pe Kolinda Grabar-Kitarovic, care l-a învins pe socialistul Ivo Josipovic. Este prima doamnă aleasă şef al statului în Balcani, ceea ce reprezintă un important semnal de schimbare într-o zonă a Europei care preferă bărbaţii în astfel de poziţii-cheie. În plus, e o nouă victorie a dreptei în faţa socialiştilor, semn că lucrurile încep să se schimbe în politica europeană". Numeroase voci salută această victorie, considerând-o un adevărat semnal pentru femeile - politician din estul continentului.

După primul tur organizat în urmă cu două săptămâni, Josipovici, în vârstă de 57 de ani, jurist de profesie şi compozitor de muzică clasică, care candida pentru un al doilea mandat de cinci ani, a devansat-o la diferenţă mică pe fosta şefă a diplomaţiei croate - 38,46% dintre cetăţenii l-au votat, în timp ce lidera opoziţiei a obţinut 37,22% dintre voturi. Rezultatul a fost considerat drept o mare surpriză, în condiţiile în care Josipovici, candidatul coaliţiei de stânga aflate la putere, era marele favorit al sondajelor. "Vă promit că Croaţia va fi o ţară bogată şi prosperă, una dintre ţările cele mai dezvoltate ale Uniunii Europene şi din lume", a declarat Kolinda Grabar-Kitarovici, după ce a aflat că a câştigat. După primul tur, premierul Zoran Milanovici a recunoscut că performanţele economice slabe ale Cabinetului său au reprezentat "o povară" pentru preşedintele în exerciţiu.Croaţia este în recesiune din 2008, iar datoria publică a acestei ţări reprezintă aproximativ 80 % din PIB. Nivelul şomajului se apropie de 20 %, un tânăr din doi neavând loc de muncă. Conservatorii din cadrul Comunităţii Democratice Croate vor să profite de această situaţie pe scena politică, în vederea alegerilor legislative prevăzute pentru sfârşitul anului. Josipovici a fost al treilea preşedinte croat de la declararea independenţei acestei ţări în 1991.