Semnarea preluării Băncii Româneşti de către Eximbank tergiversează

Acordul prin care Eximbank ar urma să cumpere Banca Românească întârzie să fie semnat, deşi acesta ar fi trebuit deja finalizat, după cum ne-au spus surse apropiate situaţiei.

Acestea apreciază că tranzacţia este ţinută pe loc în special de evenimentele care au avut loc în ultima perioadă pe scena politică, în condiţiile în care Eximbank are acţionariat majoritar de stat.

Amintim că patru entităţi financiare au depus oferte neangajante pentru preluarea Băncii Româneşti. Termenul limită de depunere a acestor oferte a fost 24 septembrie 2018.

Reprezentanţi ai sistemului bancar ne-au spus că, iniţial, de achiziţia băncii cu capital elen s-au arătat interesaţi Intesa Sanpaolo Bank, Fondul de investiţii J.C. Flowers, care a cumpărat şi Piraeus Bank, Patria Bank, deţinută de Fondul de investiţii Axxess Capital, precum şi fondul grecesc deţinut de familia Vardinogiannis, care deţine Marfin Bank.

Ziarul BURSA a anunţat încă din 24 august 2018 că Eximbank ar fi interesată de Banca Românească. Nici reprezentanţii BNR, nici cei ai EximBank şi nici Ministerul Finanţelor Publice (acţionarul majoritar al EximBank) nu au comentat, la vremea respectivă, referitor la această informaţie.

Sursele noastre au subliniat, atunci: "Se pare că intenţia statului este să preia Banca Românească, prin Eximbank, dar nu este clar ce strategie există în acest sens. Un scenariu ar fi ca, după cumpărarea Băncii Româneşti, Eximbank să fie transformată în bancă de dezvoltare".

Amintim că, de mai mulţi ani, statul intenţionează să transforme EximBank în bancă de dezvoltare.

La începutul anului 2017, Ministerul Finanţelor Publice se pregătea să realizeze o analiză ex-ante în acest sens, la recomandarea Comisiei Europene, după cum ne-au spus surse apropiate situaţiei. Acestea ne-au precizat, la acea vreme: "CE solicită să demonstrăm necesitatea existenţei unei bănci de dezvoltare, res-pectiv să arătăm, printr-un studiu de piaţă, că se simte nevoia unei alte bănci care să intervină acolo unde ceilalţi creditori nu se implică - o bancă de dezvoltare care să acopere gapurile de finanţare, golurile existente".

Sursele noastre ne-au mai spus: "Analizăm, acum, să vedem ce variantă de realizare a acestei cercetări este mai ieftină, mai rapidă şi să nu se facă pe banii noştri. Sunt proiecte mari în alte ţări, făcute în urmă cu foarte mult timp, dar nu ne uităm la ele, noi avem nevoie de o bancă bine structurată, să fie o bancă în relaţii cu celelalte instituţii internaţionale, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii (BEI) sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care să fie finanţatorii băncii de dezvoltare. De exemplu, dacă BEI doreşte să finanţeze dezvoltarea IMM-urilor din România, atunci să meargă prin banca de dezvoltare, să nu mai facă licitaţii ca acum, când participă la astfel de proceduri pentru a fi selectată banca prin care să deruleze respectivul program de finanţare".

Sursele citate ne-au explicat că se va merge în continuare pe ideea înfiinţării unei bănci de dezvoltare prin transformarea EximBank, solicitându-se cel mai bun model pentru o astfel de instituţie financiară.

EximBank are capacitatea să susţină implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii, în special a celor derulate de autorităţile locale, iar această competenţă ar putea fi amplificată odată cu preluarea atribuţiilor specifice unei bănci de dezvoltare ce permit crearea unor mecanisme eficiente de finanţare şi susţinere a economiei locale, au spus, anterior, reprezentanţi din conducerea EximBank. Aceştia au menţionat că proiectul băncii de dezvoltare, aflat în discuţie de aproape doi ani, înregistrează întârzieri în implementare.

Amintim că Banca Naţională a Româ-niei (BNR) nu şi-a dat avizul pe achiziţia Băncii Româneşti de către OTP Bank. În luna martie 2018, banca a informat piaţa de capital că BNR "a notificat subsidiara din România a OTP Bank, printr-o scrisoare adresată managementului în data de 14 martie, asupra faptului că nu a aprobat achiziţia de către OTP Bank România S.A. a pachetului de acţiuni deţinute de Banca Naţională a Greciei la Banca Românească, în valoare de 99,28%, şi a portofoliului suplimentar din România aparţinând altor subsidiare ale NBG".

În context, sursele noastre au spus că Banca Românească trebuie să fie mult mai bine capitalizată, iar OTP Bank să demonstreze că are capacitatea să o absoarbă.

Preluarea Băncii Româneşti de către OTP Bank fusese autorizată de Consiliul Concurenţei, la finalul anului 2017. National Bank of Greece a semnat, în 2017, un acord cu subsidiara de la noi a grupului financiar maghiar OTP pentru achiziţionarea pachetului de acţiuni deţinute la Banca Românească, de 99,28%. Această tranzacţie implica şi achiziţia portofoliului suplimentar din ţara noastră aparţinând altor subsidiare ale NBG, potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul OTP Bank România.

Legat de preţul tranzacţiei, sursele noastre au apreciat, la vremea respectivă: "Preţul tranzacţiei este negociat între acţionari, iar acesta cel mai probabil că va fi între 40 de milioane şi 60 de milioane de euro, în funcţie de anumite elemente". OTP Bank ar fi urmat să preia şi datoria de 550 de milioane de euro pe care Banca Românească o are de plătit către acţionarul său elen National Bank of Greece SA (NBG), această sumă de bani trebuind rambursată băncii mamă.

În cursa iniţială pentru achiziţia BROM s-a înscris şi Banca Transilvania, care, între timp, a cumpărat Banc-post - altă bancă de la noi cu acţionariat elen.