SENATORII DIN COMISIA DE BUGET AU ADMIS PROIECTUL PRIN CARE SE VREA REPATRIEREA AURULUI Isar: "Aurul nostru nu va putea fi repatriat uşor"

În pofida scandalului izbucnit pe subiect, Comisia de buget-finanţe a Senatului a adoptat ieri un raport de admitere a proiectului de lege care vizează repatrierea aurului pe care îl avem în alte ţări.

Iniţiativa legislativă urmează să mear­gă în plenul Senatului, în procedură de urgenţă, şi apoi să ajungă în Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Proiectul celor doi social-democraţi au condus la controverse aprinse în piaţă, Banca Naţională a României exprimându-şi în mai multe ocazii punc­tul de vedere pe subiect. Unul dintre cei care s-au exprimat vehement, în ultimii ani, în legătură cu aurul ţării, este analistul economic Lucian Isar. Acum, acesta ne-a transmis: "Parte din rezerva de aur a României se află în «custodie» în Rusia deja de 103 ani. Explicabil, cei cu dosare la CNSAS nu au reuşit să progreseze pentru ca tezaurul României să fie repatriat.

Alte zeci ce tone de aur au fost trimise în «custodie» la Banca Angliei, în perioada 1999-2002.

Conform legislaţiei în vigoare, cei care au dispus această ultimă mişcare au justificat, incorect, faptul că România avea nevoie de aur în străinătate pentru a se împrumuta mai ieftin în criză.

Alte justificări potrivit legislaţiei în vigoare au fost:

- transferul este temporar (au trecut 20 de ani);

- se poate face audit fizic al aurului (nu a mai fost făcut un audit fizic din momentul transferului din ţară, acesta fiind posibil cert doar în momentul repatrierii);

- România primeşte dobândă la aurul trimis la Londra similar celorlalte ţări (România nu a mai primit dobânda din anul 2006);

- România poate folosi aurul în caz de criză pentru a reduce dobânda la împrumuturi (în criza 2009-2012 România nu a putut folosi aurul pentru reducerea dobânzii la care s-a împrumutat).

Din momentul 1999-2002, legislaţia din România a suferit numeroase schimbări. Cu toate acestea, deciziile continuă să producă efecte".

În opinia lui Isar, indiferent de forma legii ce va fi aprobată în Parlament, aurul nostru nu va putea fi repatriat uşor.

După mutarea aurului la Londra, conform rapoartelor anuale BNR, aurul României a fost folosit în mai multe tipuri de tranzacţii până în 2005 inclusiv, ne-a mai spus economistul.

Acesta ne-a explicat: "Pe lângă dobânda pe care România a primit-o asemeni celorlalte ţări din regiune, ţara noastră a avut şi pierderi din tranzacţionare, în anii 2004 şi 2005".

Din rapoartele anuale ale băncilor centrale ale unor ţări europene rezultă că aurul păstrat la Banca Angliei intră în caruselul tranzacţiilor cu aur ale bursei de metale, ajutând la garantarea şi multiplicarea tranzacţiilor fără livrare fizică, mai adaugă Lucian Isar, apreciind: "Aurul României aflat la Londra nu a mai putut fi auditat fizic. La auditul independent efectuat de EY în 2017, a fost prezent şi cel care a decis mutarea aurului, ceea ce creşte suspiciunile privind independenţa auditului. Suspiciunile sunt alimentate şi de situaţia din 2010, când o serie de jurnalişti au fost invitaţi la BNR să ateste că tot aurul este în ţară. BNR a început să recunoască abia în 2016, în urma unor dezvăluiri de presă, unde este aurul României, de când nu mai primeşte România dobânda şi care este costul pentru menţinerea în custodie. Că partenerul strategic SUA ar fi dispus să ofere custodie aurului României la FED NY fără să perceapă costuri de custodie, desigur recunoscând implicit că aurul este folosit ca bază pentru tranzacţii".

Aurul României nu poate fi repatriat la cerere, aşa cum demonstrează repatrierile recente ale aurului Olandei, Ungariei, Austriei şi Germaniei, ne-a mai spus Isar, care consideră că acesta este folosit şi aduce beneficii altora decât României, aşa cum poate demonstra doar auditul fizic şi verificarea codului de pe fiecare lingou la repatrierea aurului în România.

"Tranzacţiile cu aur sunt lucrative pentru bănci, aşa cum a fost şi schimbarea argintului «radioactiv» în aur", în opinia lui Lucian Isar, care spune că un audit va proba cât a pierdut România.

Pierderea României din aur şi argint este sporită şi de costul de oportunitate din imposibilitatea de a folosi aurul României în criză, atrage atenţia specialistul, adăugând: "BNR nu poate finanţa direct în caz de nevoie Ministerul de Finanţe. Asta nu înseamnă că BNR nu a finanţat Ministerul de Finanţe având că intermediar băncile. Mecanismul este simplu - în urma unui acord explicit, Ministerul de Finanţe emite titluri pe care anumite bănci comerciale le achiziţionează, în aceeaşi zi sau la maxim 2 zile, aceleaşi bănci se finanţează de la BNR având colateral titluri nu la dobânda Lombard, ci la cea de intervenţie, la perioade mai lungi decât obişnuieşte BNR. Situaţia este rostogolită de câte ori este necesară.

Prin urmare, şi aurul poate fi folosit pentru reducerea costului finanţării statului.

Mai mult, în 2011 inclusiv, Banca Centrală Europeană a luat în calcul propunerile de emisiuni de obligaţiuni ale statelor membre având drept colateral rezervele de aur. În cazul aurului care funcţionează atât de bine pentru asigurarea marjei la marile burse de metale (marja standard este între 2 şi 20%), suma pentru care se poate reduce dobânda la un împrumut este mult superioară sumei contractate".

Pe exemplul crizei din România anilor 2009-2012, rezerva de aur era suficientă pentru reducerea costului anual de finanţare de la 3,5% la 0,5% pentru întreagă suma necesară Statului Român, ne-a mai transmis analistul financiar. Este necesar a se menţiona că împrumutul contractat de România a fost supradimensionat, nu a fost folosit în totalitate şi în cea mai mare parte a stat la BNR pentru nevoi specifice şi nu la Ministerul de Finanţe, mai atrage atenţia Isar.

Conform acestuia, aurul României este considerat rezervă internaţională şi dacă va sta în ţară, după cum atestă raportările FMI.

Numeroase ţări europene au repatriat sau sunt în proces de repatriere a rezervelor de aur, mai ales în urma controalelor efectuate de Autorităţile Naţionale de Audit.

În ţara noastră, începând cu anul 2006, cu promulgare în 2008, nu mai exista o Instituţie independentă a statului care poate asigura auditul aurului, apreciază economistul. Acesta susţine că, de asemenea, Controlul Parlamentar a fost eliminat.

Lucian Isar concluzionează: "Repatrierea aurului României nu este o şicană pentru Guvernatorul BNR, dar poate fi şah-mat dacă nu poate fi realizată în condiţii de celeritate, aşa cum s-a garantat în momentul mutării lui din ţară".

În cadrul uneia dintre precizările sale pe subiect, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a subliniat, recent, că performanţa investiţională cât mai ridicată din rezerva de aur este un obiectiv secundar pentru Banca Naţională a României. Dan Suciu menţionază că administrarea rezervei de aur se face conform prevederilor legale în vigoare, care conferă atribuţii şi responsabilităţi clare BNR, conforme cu practicile celorlalte bănci centrale membre ale Sistemului European al băncilor centrale (art. 30 şi 31 din Legea 312/2004).

Purtătorul de cuvânt al băncii centrale adaugă: "Obiectivele principale urmărite de BNR în activitatea de administrare a rezervelor internaţionale sunt siguranţa şi lichiditatea, şi nu obţinerea unor bonificaţii prin dobânzi. Aceasta este menirea rezervei internaţionale, inclusiv a rezervei de aur, care se dimensionează la un nivel adecvat pentru a consolida bonitatea financiară internaţională a României şi, pe această bază, a reduce costurile de finanţare internaţională ale ţării. Preocuparea majoră a Băncii Naţionale la nivelul activităţii de administrare a rezervelor internaţionale este, în consecinţă, practicarea unui management prudent şi eficace al rezervelor, centrat pe credibilitate şi diversificarea riscurilor bilanţiere ale instituţiei, siguranţa şi lichiditatea plasamentelor. Obţinerea unei performanţe investiţionale cât mai ridicate este un obiectiv secundar".

Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), a menţionat, recent, că România suferă de "mitul aurului", iar ideea potrivit căreia partidul aflat la guvernare ar vrea să vândă rezerva de aur a ţării este doar o poveste.

Domnia sa a declarat: "Se spun multe minuni în spaţiul public. Se spune chiar că PSD ar vrea să aducă aurul în ţară ca să îl vândă. Asta este o poveste, chiar dacă ar gândi aşa, şi ar vrea să facă astfel, acest lucru nu se poate întâmpla pentru că România este bolnavă de mitul aurului, iar partidul care ar îndrăzni să vândă un gram de aur din rezerva ţării, ar ieşi din istorie. Aşa ceva nu există, deci nu asta este problema. E doar o încercare de a şicana Banca Naţională, nu altceva".

Potrivit consultantului de strategie al BNR, legea arată că proprietatea se identifică în funcţie de trei valori: de posesie, de folosinţă şi de dispoziţie, iar Banca Naţională are posesia, are folosinţa şi are şi dispoziţia, dar legea mai spune şi că banca centrală de la noi este administrator deplin al rezervei de aur a ţării noastre.

Expunerea de motive a proiectului de lege menţionat mai sus arată, printre altele: "Evoluţia economiei româneşti din ultimii ani indică o tendinţă pozitivă, cu creştere economică constantă, solidă şi sustenabilă, cu inflaţie moderată, în limite controlabile şi cu o stabilitate predictibilă a monedei naţionale. În mod cert, rezultatul acestei evoluţii îl determină politicile macro-economice guvernamentale, în cadrul legislativ aplicat şi măsurile prudenţiale corective adoptate de Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României. Faţă de perioada anterioară aderării României la Uniunea Europeană, pe fondul atingerii statutului de economie funcţională de piaţă, dar şi faţă de perioada de criză internaţională, situaţia actuală este semnificativ îmbunătăţită, îndreptăţind o abordare diferită în privinţa unora dintre practicile prudenţiale. Perspectivele se menţin pe linia unei evoluţii similare, fără pericolul unor crize semnificative, blocaje sau alte influenţe negative majore".

Iniţiativa legislativă promovată de liderul PSD Liviu Dragnea şi senatorul social-democrat Şerban Nicolae prevede ca doar 5% din totalul rezervei noastre de aur să fie păstrat în băncile străine, în condiţiile în care, acum, 65% din cantitatea totală de aur se află pe alte pieţe.