SENATORUL DANIEL ZAMFIR ACUZĂ: Obligaţia băncilor pentru locuinţe să returneze statului 400 milioane lei va fi anulată, tacit, mâine în Senat

Actualizare - Claudiu Mureşan, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, i-a răspuns lui Daniel Zamfir, pe pagina sa de Facebook, precizând că, întrucât legea este la reexaminare, nu există termen de adoptare tacită.

Senatorul USR PLUS a scris: "A trecut şi 8 martie şi Armageddon-ul nu s-a produs, nu a trecut nimic tacit. Nu a trecut, pentru că nu avea cum să treacă tacit, şi măcar atâta lucru putea să ştie domnul Zamfir după atâţia ani de traseism prin Parlamentul Romaniei.

L148/2020, privind exonerarea clienţilor băncilor de economisire-creditare în domeniul locativ de la rambursarea unor sume reprezentând prima de stat şi accesorii, a avut următorul parcurs legislativ:

- a fost adoptată de Senat în 12 mai 2020;

- în 10 noiembrie 2020 a fost adoptată şi de Camera Deputaţilor şi trimisă la promulgare;

- în 7 decembrie 2020 Preşedintele României a cerut reexaminarea legii;

- în şedinţa din data de 30.12.2020 membrii comisiei Buget finanţe şi piaţă de capital au analizat cererea de reexaminare şi amendamentele primite şi au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi (6 voturi "pentru" şi 5 "abţineri"), să admită obiecţiile prezentate în cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României şi să adopte un raport de admitere, care a fost trimis Plenului spre dezbatere şi adoptare;

- în şedinţa din data de 3 februarie 2021 Plenul Senatului a votat retrimiterea la comisie a legii.

Cum legea este la reexaminare la cererea preşedintelui, nu există termen de adoptare tacită. Sunt surprins să constat că domnului Zamfir i-a scapat acest aspect. N-ar fi trebuit!"

---

Legea care anulează obligaţia celor două bănci pentru locuinţe - BCR BpL şi fosta Raiffeisen Banca pentru Locuinţe - să returneze statului 400 milioane lei va trece mâine, tacit, în Senat, avertizează, pe pagina personală de Facebook, senatorul Daniel Cătălin Zamfir. Parlamentarul acuză: "Preşedintele Senatului, pluserista Anca Dragu, preşedintele comisiei de buget, pluseristul Claudiu Mureşan şi preşedintele Comisiei Juridice, penelista Iulia Scântei au refuzat în mod deliberat sa introducă pe ordinea de zi, timp de trei săptămâni proiectul de lege, tocmai ca să se împlinească termenul de adoptare tacită".

Amintim că, în vara anului trecut, consumatorii avertizau că, sub pretextul acordării unei facilităţi pentru consumatori, Parlamentul intenţionează să exonereze băncile de locuinţe de la plata a peste 100 de milioane de euro către bugetul de stat. Asociaţia CREDERE sublinia,a tunci, într-un comunicat: "Prin decizia definitivă nr. 3541 din 21 iunie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat un raport al Curţii de Conturi din decembrie 2015, prin care BCR Banca pentru Locuinţe este obligată să restituie Ministerului Dezvoltării 300 milioane de lei plus penalităţi, ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale care vizează sistemul de economisire-creditare din România. Potrivit Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, BCR Banca pentru Locuinţe, acţionând ca intermediar între stat şi client, a virat prime anuale de 250 de euro către clienţi, chiar dacă în urma analizei băncii aceştia nu îndeplineau cerinţele prevăzute de lege. Cealaltă bancă pentru locuinţe, Aedificium (fosta Raiffeisen Banca pentru Locuinţe), încă se judecă cu Curtea de Conturi, într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Potrivit propriei evaluări, cele două bănci ar trebui să restituie către bugetul de stat peste 170 milioane de euro.

În acest context, în care clienţii băncilor pentru locuinţe sunt prinşi, fără voia lor, în disputa dintre stat şi creditori, Parlamentul a iniţiat un proiect de lege (PL-x 292/2020) care, în mod corect, exonerează clienţii băncilor de plata unor sume de bani către bugetul de stat, însă, în acelaşi timp, reprezintă o amnistie pentru băncile de locuinţe. Pe cale de consecinţă, prin art. 2 din proiectul de lege, în opinia noastră neconstituţional, Parlamentul asigură înlăturarea răspunderii pentru băncile de locuinţe, cu încălcarea flagrantă a deciziei definitive pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Probabil că acesta este motivul pentru care au fost propuse amendamente de eliminare a art. 2 din proiectul de lege, însă respectivele amendamente au fost respinse de către comisiile parlamentare".

În opinia CREDERE, Parlamentul ar fi trebuit să identifice măsuri care să nu permită înlăturarea răspunderii pentru cei care au încălcat legea, mai ales că acest fapt este constatat, prin decizie definitivă, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

ÎCCJ a decis, în 24 iunie 2019, că BCR BpL nu a respectat cerinţele legale privind plata primelor de stat pentru clienţi, întorcând decizia din primă instanţă a Curţii de Apel Bucureşti din 2017, care a dat câştig de cauză băncii, reprezentată de fostul ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica.

Cele două bănci pentru locuinţe din ţara noastră au primit, în perioada 2004-2015, de la bugetul de stat, sub formă de prime, o sumă în valoare de 765 de milioane de lei, din care 608 milioane de lei au fost încasate de BCR.

BCR BpL şi RBL au fost acuzate de Curtea de Conturi că au încălcat legea, atunci când au acordat primele oferite de stat şi unor beneficiari care nu au folosit sistemul de economisire-creditare (Bauspar) pentru contractarea unui credit, ci doar pentru obţinerea primelor.

În decembrie 2015, Curtea de Conturi a publicat un raport ce indica un prejudiciu de aproape 269 de milioane de lei, în cazul BCR BpL şi de circa 60 de milioane de lei, sumă ce semnifică prejudiciul produs de RBL. După controale la bănci şi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), autoritatea care alocă banii pentru prima de stat oferită de cele două bănci pentru locuinţe (316 milioane de lei în 2014), instituţia de control a descoperit că societăţile de credit ar fi încasat şi plătit clienţilor ilegal prima de stat anuală de până la 250 de euro şi ar fi încheiat contracte de economisire-creditare cu clienţi minori, care aveau vârsta mai mică de 18 ani atât la data încheierii contractelor, cât şi la data la care aceste contracte au fost reziliate/repartizate. De credite ar fi beneficiat şi persoanele ce ar fi depăşit vârsta maximă acceptată în normele de creditare, inclusiv mai mulţi membri ai aceleiaşi familii.

În vara anului 2018, legea privind sistemul Bauspar a fost revizuită şi aprobată de Parlament, noile norme metodologice fiind publicate în primăvara acestui an în Monitorul Oficial, ele stipulând că "orice cetăţean român, indiferent de vârstă, poate beneficia de prima de stat (inclusiv minorii şi persoanele de peste 65 ani)" şi că "justificarea doar a primei de stat şi a dobânzii aferente va fi obligatorie".

Proiectul de lege care prevede exonerarea clienţilor de la plata respectivelor sume către stat a fost depus la Senat în data de 4 februarie 2020, fiind adoptat tacit de către această cameră parlamentară în 12 mai 2020, conform luba.ro. În 10 noiembrie 2020 a fost adoptată şi de Camera Deputaţilor, cu 243 de voturi "pentru", 23 "împotrivă" şi 3 abţineri.

În 7 decembrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a întors proiectul în Parlament, pentru reexaminare, reclamând neclaritatea initiaţivei legislative, retroactivitatea ei, precum şi interferenţa cu rolul instanţelor de judecată.

Textul legislativ subliniază: "Art. 1. - (1) Se aprobă exonerarea clienţilor băncilor de economisire şi creditare în domeniul locativ astfel cum sunt definiţi la articolul 290 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007 cu modificările şi completările ulterioare de la rambursarea către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a sumelor reprezentând prima de stat datorate ca urmare a constatărilor Curţii de Conturi prin Deciziile emise în anul 2015, precum şi a accesoriilor aferente.

(2) Se exonerează de la plata şi impozitul pe venit, contribuţiile sociale şi obligaţiile fiscale accesorii sumelor prevăzute la alin. (1), consecinţă a constatării Curţii de Conturi. Impozitul pe venit, contribuţiile sociale şi alte sume derivând din obligaţii fiscale accesorii sumelor prevăzute la alin. (1) încasate până la dată intrării în vigoare a prezentei legi nu se restituie.

Art. 2. - Se confirmă în mod expres că dispoziţiile legale, aplicabile clienţilor parte la contractele de economisire ereditare încheiate înainte de modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr. 164/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului cu privire la dreptul la prima de stat, trebuie interpretate în sensul că:

a) orice persoană fizică, indiferent de vârstă, poate încheia contracte de economisire-creditare cu una sau mai multe bănci de economisire şi creditare în domeniul locativ şi poate beneficia de prima de stat dacă îndeplineşte celelalte condiţii expres prevăzute de lege în ceea ce priveşte acordarea acesteia; şi

b) clienţii care au încheiat un contract de economisire-creditare cu o durată de peste 5 ani pot beneficia de prima de stat fără a fi necesară justificarea utilizării în scop locativ dacă până la împlinirea duratei minime de economisire nu au existat retrageri totale sau parţiale din soldul economisit".

Conform expunerii de motive a iniţiativei legislative, introducerea sistemului de economise-creditare pentru domeniul locativ în ţara noastră a fost o decizie expresă a legiuitorului român, care în anul 2002 a hotărât să implementeze un sistem de finanţare modern şi flexibil pentru îmbunătăţirea confortului locativ al cetăţenilor români, a fondului locativ existent în România, introducând, în acelaşi timp, o componentă de educaţie financiară, prin stimularea economisirii. Documentul citat arată, printre altele: "Regulile sistemului de economisire-creditare în domeniul locativ implică încheierea unui contract între client şi bancă, prin care clientul se obligă să economisească într-o anumită perioadă o sumă de bani. Pentru stimularea economisirii şi participării la sistem, Statul subvenţionează clientul prin acordarea unei prime de stat anuale. La finalul perioadei de economisire, dacă clientul doreşte şi sunt îndeplinite condiţiile necesare, banca poate pune la dispoziţia acestuia un credit. Singura sursă de finanţare a unei bănci pentru locuinţe o reprezintă economiile depuse în conturi de către clienli. Astfel, sistemul funcţionează pe baza creării unei mase critice de deponenţi, presupunându-se încă de la început că nu toţi clienţii care economisesc vor şi contracta un credit".

Conform expunerii de motive, acest sistem a funcţionat încă de la începutul existenţei sale în baza aceluiaşi set de reguli, care, pe parcursul a mai bine de zece ani, nu a fost contestat nici de Statul Român şi nici de autorităţile de reglementare responsabile, mai arată expunerea de motive.