Septimiu Stoica, BRM: "Trăim o utopie, un capitalism cu o faţă socialistă"

Din punct de vedere al energiei, cred că focusul ar trebui să fie îndreptat spre bursele de mărfuri şi cele de energie, spune Septimiu Stoica, Preşedintele AGA al Bursei Române de Mărfuri (BRM), subliniind: "Trebuie să avem o piaţă efectivă, nu o piaţă decorativă. În plus, piaţa respectivă trebuie să fie una capabilă să dezvolte un instrumentar compleţi performant care să ajute la o predictibilitate şi, dacă se poate, la o micşorare a volatilităţii mişcării preţurilor pe piaţă"

În acest context, domnia sa continuă: "Acum, am o veste bună şi una mai puþin bună. Cea bună este că avem şi încă supravieţuieşte o piaţă instituţională de energie, cum este Bursa Română de Mărfuri. Bursa noastră funcţionează, este în continuă dezvoltare din punct de vedere al produselor pe care le lansează. Bunăoară, pe piaţa de energie am devenit o bursă reprezentativă nu numai în România, ci şi pe plan regional, fapt dovedit de schimburile, proiectele comune regionale în care suntem implicaţi, de ajutorul pe care îl dăm ţărilor care încearcă să-şi construiască o piaţă de energie. Chiar în zona de beligeranţă din Ucraina sau în Republica Moldova dezvoltăm prezenţe regionale. Dar, nu numai acolo, în Bulgaria, spre exemplu, suntem implicaţi în construirea unei pieþe de gaze naturale. Lucrurile acestea vor continua. De asemenea, din punctul de vedereî al pieţelor pe care le operăm, piaţa de gaze dispune în acest moment cam de toate instrumentele de care are nevoie - avem piaţă forward, avem posibilitatea derivatelor pe gaze naturale, avem pieţe spot. Ei bine, lucrul acesta îl repetăm deja şi pe piaþa de energie electrică, cu aceleaşi produse. La sfârşitul anului acesta vom avea şi piaţa intrada cu plată cu pieţele energetice internaţionale. Aceasta este partea de veste bună. Partea de veste mai puţin bună nici măcar nu este o veste, ci o constatare. Deja, piaţa în sine începe să fie o noţiune mai degrabă de vitrină decât o realitate funcţională. Măsurile guvernamentale justificate de crizele care s-au succedat exact în perioada aceasta de timp şi care păreau tranzitorii, justificate de o protecţie a consumatorilor, în general a celor casnici, se transformă într-un regim continuu. Amânarea ieşirii dintr-o perpetuă tranziţie ameninţă să devină o stare de fapt".

În opinia domnului Stoica, aceste măsuri (n.r. de plafonare a preţurilor energiei) limitează funcþionarea pieţei adevărate "spre a o reduce, spre a o neantiza, de fapt". Oficialul BRM explică: "În momentul în care preţurile sunt reglementate, în momentul în care toată lumea cumpără de la «acelaşi cineva» şi vinde la «acelaşi cine va», în momentul în care sunt taxate la maximum tranzacþiile pe piaţă, unde mai este interesul participanţilor privaţi, al antreprenorilor în domeniul energiei? Toată lumea se cantonează în acelaşi preţuri, puţinii supravieţuitori constituie oligopoluri, confortabili cu preţurile şi marjele mici, dar constante, şi care devin de luat în seamă într-o economie în care concurenţa dispare. Toată lumea pare a se acomoda la această stare, de la nivelul guvernanþilor - cărora li se pare că şi-au îndeplinit datoria -, la nivelul consumatorilor, care iar sunt protejaţi, trăiesc într-o utopie, în aceeaşi utopie generalizată la nivelul Capitalei, în care Primăria suportă două treimi din costurile lor cu energia termică.

Toată lumea subvenţionată într-un fel de preþuri pare a hiberna într-o liniºte, după părerea mea, rău prevestitoare şi asurzitoare. Groaznic este că încep să se acomodeze cu situaţia aceasta şi puţinii participanţi care au mai rămas activi pe piaţă, pentru că ºi aici tendinţa este să trăiască cu eforturi minime şi cu eforturi de îmbunătăţire a calităţii cât mai mici. şi se mulţumesc cu marja aceea pe care nu o investesc în retehnologizări. Toate aceste lucruri ne îndepărtează de economia de piaţă, în care prin concurenţă se obţin şi preţurile cele mai bune - într-o confruntare reală a cererii cu oferta -, şi calitatea cea mai bună, pentru că respectivii operatori economici sunt în concurenţă unii cu ceilalţi".

Domnul Stoica mai spune: "Şi atunci, trăim o utopie, un capitalism cu o faţă socialistă, la urma urmei. Este un semnal de alarmă pe care îl aduc în faţa administraþiei. Culmea este că nu ne dăm seama că, de fapt, concurenţa este chiar în favoarea consumatorilor, pentru că, la urma urmei, dincolo de neliniştea preţurilor care vor veni într-o economie de piaţă, totuşi aici se formează preţul adevărat şi cel mai bun. De aceea preţurile energiei electrice în Occident sunt mai bune în perioada aceasta decât în cazul nostru, care, culmea!, suntem protejaţi. Aceasta este problema majoră cu care ne confruntăm şi că este aşa se poate dovedi prin faptul că o măsură minimă de îmbunătăţire a condiţiilor, adică aceea în care taxarea tranzacţiilor a coborât de la 98% la 92%, a condus la nişte volume mai mari, la un trend descrescător al preţurilor, deci, evident, piaţa reacţionează. Sunt situaţii în care parcursurile negative sunt atât de profunde încât este foarte greu să mai recuperezi.

Aceasta este o problemă. A doua problemă este îndârjirea cu care se rezistă la a pune în practică reglementările europene şi convenţiile la care s-a ajuns pentru dezvoltarea unor instru mente atât de utile în celelalte ţări.

Vorbim despre certificatele de origine, spre exemplu. Am făcut demersuri insistente, pe lângă Ministerul Energiei, ANRE, la nivelul primului ministru, pentru ca să se permită să facem o asemenea piaþă care funcţionează în toate celelalte ţări din Uniunea Europeană. Există o reþinere extraordinară a ANRE să intre în asociaţia care să permită recunoaşterea acestor certificate tranzacţionate în România şi de către celelalte ţări din UE, să ne conectăm, efectiv, la pieţele Unităţii Europene".