Conducerea BCR primeşte, zilele acestea, din ce în ce mai multe întrebări despre implicaţiile acestei crize şi despre starea sistemului bancar românesc, iar răspunsul este unul clar, anume că sistemul bancar e în cea mai bună poziţie din ultimii 30 de ani, a declarat, ieri, Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR, în cadrul unei conferinţe de presă. Acesta a vorbit şi despre excluderea din SWIFT a băncilor ruseşti şi despre căile prin care acestea ar putea evita sancţiunile.
Manea a afirmat: "Este clar că scoaterea din SWIFT este o opţiune şi o sancţiune foarte-foarte dură. În momentul acela, băncile care sunt scoase din SWIFT nu mai pot executa plăţi. Acum, SWIFT-ul nu este doar un mecanism de transmitere a plăţilor: SWIFT-ul deserveşte diferite tipuri de operaţiuni, plăţi şi este folosit ca instrument de codificare şi de asigurare a încrederii între cei care comunică. În momentul în care o bancă este scoasă din SWIFT, practic, clienţii acelei bănci nu mai pot executa plăţi. Singurul lucru pe care îl pot face este să scoată bani la ATM-ul acelei bănci, nimic altceva. (...) Care sunt opţiunile acum: vorbim de sucursale ale unor bănci străine care vor continua să opereze (în Rusia). Îmi este foarte greu să înţeleg cum vor fi reaşezate fluxurile şi de asemenea nu ştiu dacă Rusia are înţelegeri bilaterale cu alte ţări din lume prin care să faciliteze transferuri. Dar, repet, opţiunea aceasta este dură şi înseamnă, de fapt, izolarea completă a Rusiei. (...) Nu ştiu care va fi regimul băncilor străine din Rusia. (...) În cazul în care există un interpus (de exemplu China - n.r.) care poate juca rolul de «clearing şi settlement» pentru tine, atunci este clar că ar putea să existe un fel de «bypass». La rândul lor, băncile chineze ţin conturile în dolari şi euro în Europa şi Statele Unite. Nu s-ar expune ele însele, pentru că atât băncile europene, cât şi cele americane sunt foarte clare în implementarea sancţiunilor şi atunci, dacă există vreun risc sau suspiciune de «bypass», prin orice bancă din lume, implicaţiile sunt foarte-foarte mari şi nu cred că cineva şi-ar asuma (aşa ceva)".
Acesta a mai punctat că firmele şi cetăţenii de rând din Rusia, care nu sunt sub sancţiuni, pot să-şi deschidă conturi la băncile care nu sunt excluse din SWIFT pentru a putea opera transferuri internaţionale.
Manea a mai spus că blocarea plăţilor internaţionale pentru entităţi din Rusia, care urmare a restricţiilor SWIFT, dar şi celelalte sancţiuni, creează probleme şi pentru companile româneşti implicate în exporturi şi importuri pe relaţia cu Rusia, probleme care intră şi în atenţia băncilor locale la care acestea au credite. Preşedintele executiv al BCR a afirmat că, în cazul băncii sale, impactul în portofoliul de credite nu depăşeşte un procentaj de o cifră, însă situaţia actuală ridică îngrijorări mai mari în economie legate de afectarea lanţurilor de aprovizionare. Erste, grupul de care aparţine BCR, nu are subsidiară în Rusia, aşa cum au alte grupuri bancare europene precum Societe Generale, Unicredit sau Raiffeisen, ale căror subsidiare nu au fost încă ţinta UE şi SUA.
Impactul războiului din Ucraina este de aşteptat să se resimtă pentru companii şi în creşterea costurilor cu energia şi materiile prime, deja în urcare şi înainte de declanşarea conflictului, afirmând că aşteptarea este ca unele marje de operare ale companiilor să sufere.
"Ce se întâmplă în Ucraina e nedrept, îngrozitor, tragic şi e momentul să ne uităm întâi la cei care au fost nevoiţi să lase în urmă totul. Primim multe întrebări zilele acestea, despre cum se reflectă această criză, care e starea sistemului bancar. Răspunsul este clar: sistemul bancar e în cea mai bună poziţie din ultimii 30 de ani, iar în contextul actual ne-am pregătit pentru a nu întâmpina deficienţe, ca operaţiunile să aibă loc în continuare. Avem o bază mare de clienţi şi ne-am asumat o responsabilitate", a spus Sergiu Manea.
• Dana Dima, director de retail la BCR: "Am suplimentat zona de cash"
Totodată, Dana Dima, directorul de retail al BCR, a precizat că bancomatele instituţiei au fost suplimentate şi că cei care ajung din Ucraina în România îşi pot deschide un cont cu paşaportul în unităţile BCR, în doar 15 minute
"Încă de săptămâna trecută ne-am pregătit pentru zona aceasta de susţinere a unui numerar de cash atât în agenţii cât şi în zona de automate bancare. Ne bucură că avem o prezenţă teritorială locală şi în Siret, şi în Sighet şi bineînţeles şi în zona Tulcei unde avem deschidere totală inclusiv în unităţi. Da, am suplimentat zona de cash pentru că noi suntem, principial, ca strategie, spre zona de non-cash şi de aceea am considerat că trebuie să facem acest efort şi în weekend am acţionat în mod special cu echipe de alimentare a bancomatelor şi pe zona tehnică pentru a asigura funcţionarea, 24 de ore din 24, a acestor bancomate. Operaţionalitatea sistemelor noastre poate da siguranţă oamenilor care vin din Ucraina, dar şi clienţilor noştri care au aşteptări. (...) Deja am tranzacţionat 900.000 de lei prin cardurile oamenilor care au venit din Ucraina, carduri internaţionale emise sub sigla organizaţiilor internaţionale de carduri", a afirmat oficialul BCR.
De asemenea, aceasta a precizat că refugiaţii care ajung din Ucraina în România îşi pot deschide un cont cu paşaportul în unităţile BCR, în doar 15 minute, după care se poate utiliza aplicaţia de internet banking şi plata cu telefonul. Până la eliberarea cardului fizic, retragerile de numerar se pot face doar la ghişeu. Totodată, Dana Dima a adăugat că sistemele din România acceptă carduri emise în Ucraina.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.03.2022, 08:18)
dupa 2 ani de pandemie, cu dobanzi in defavoarea clientilor ... bancile sunt bine !
Vai de noi ![...]
2. Titlu
(mesaj trimis de Protaru în data de 01.03.2022, 13:15)
Inseamna ca aveti de unde sa pierdeti niste banuti.