English
Reporter: Cum evaluaţi activitatea SIF Moldova (SIF2) în 2018 şi ce planuri aveţi pentru acest an?
Claudiu Doroş: Activitatea anului 2018 s-a derulat pe coordonatele "Programului de activitate 2018" şi "Strategiei şi politicii de investiţii" aprobate în Adunările Generale ale Acţionarilor.
Datele prelimiare atestă obţinerea unui rezultat net de 89 milioane de lei, compus din 46 milioane de lei profitul net şi 43 milioane de lei câştigul net din vânzarea activelor reflectat în rezultatul reportat, tratament contabil conform IFRS9.
În acelaşi timp, efortul investiţional a fost substanţial, investiţiile în valori mobiliare fiind de 222 milioane lei, reprezentând o depăşire cu 85% a ţintei stabilite pentru anul 2018. Strategia investiţională a urmărit:
Creşterea portofoliului Deţineri Majoritare - abordare de tip "private equity" în cadrul unor deţineri majoritare existente (real estate, agricol, alte sectoare);
Recalibrarea portofoliului CORE - portofoliu listat ce oferă lichiditate activelor SIF Moldova şi care reprezintă principalul generator de venituri;
Restructurarea portofoliului SELL - continuarea restructurării/vânzării din portofoliul "istoric" de acţiuni.
Această strategie a fost pe deplin validată în contextul recentelor turbulenţe din piaţa bursieră, generate de apariţia OUG 114/2018. Accentul pe abordarea de tip "private equity" pentru implementarea unor proiecte investiţionale conduce la creşterea rentabilităţii activelor administrate şi asigură compensarea riscului generat de scăderile semnificative înregistrate în ultima perioadă de cotaţiile tilurilor listate din portofoliu.
O succintă prezentare a stadiului şi rezultatelor acestor proiecte relevă urmatoarele:
- Proiectul imobiliar "Baba Novac Residence" (deţinere 100% prin Ţesatoriile Reunite SA) - se derulează conform graficelor stabilite şi vizează construirea ansamblului rezidenţial compus din 6 blocuri cu 363 apartamente şi 436 locuri de parcare (subterane şi supraterane). Ritmul vânzărilor este peste cel prognozat iniţial, astfel că până la sfârşitul anului 2018 au fost vândute 88% din numărul total de apartamente. Un număr de 121 apartamente au fost finalizate şi se află în proces de recepţie de către cumpărători.
- Proiectul "Ferma Afine" (deţinere 100% prin Agrointens SA) - se află în curs de implementare proiectul privind extinderea suprafeţelor cultivate şi în curs de pregătire la 67 hectare. Se vizează atingerea unei suprafeţe de 84 hectare până în 2020.
- Proiectul "Veranda Mall" (deţinere indirectă 37% prin intermediul Professional Imo Partners SA şi Nord SA) - în derulare o nouă etapă de dezvoltare, ce vizează extinderea centrului comercial cu circa 6.300 metri pătraţi prin construirea unui cinema multiplex şi majorarea suprafeţei galeriei comerciale. Noile spaţii destinate galeriei comerciale sunt deschise începând cu luna noiembrie 2018, iar cinematograful multiplex va deveni operabil în trimestrul al doilea din 2019.
- Proiectul imobiliar "Atria Urban Resort" (deţinere 50% prin Străuleşti Lac Alfa SA) vizează construirea a 1.400 de apartamente, în etape, pe o suprafaţă de teren de aproximativ 9 hectare, situată în zona de Nord-Vest a municipiului Bucureşti. Arhitectura locuinţelor, spaţiile de relaxare, vecinătatea cu Colosseum Retail Park, transportul în comun şi accesul facil spre Piaţa Victoriei şi zona de nord a capitalei, alături de natura omniprezentă şi proximitatea râului Colentina, sunt atuurile acestui proiect, care se doreşte a fi "vitrina" unei noi vieţi urbane de durată. În prezent este în construcţie faza 1 - corp 1.
- Proiect imobiliar Iaşi (deţinere 100% prin Agroland Capital SA) - au fost achiziţionate active aparţinând societăţii Iasitex SA, poziţionate în zona centrală a municipiului Iaşi, cu un potenţial semnificativ de dezvoltare imobiliară pe toate segmentele: rezidenţial, office şi comercial. Au fost achiziţionate terenuri în suprafaţă de circa 30.000 metri pătraţi şi o clădire administrativă (P+8) cu o suprafaţă construită desfăşurată de 4.600 metri pătraţi. Analizele şi proiecţiile noastre detaliate au vizat atât calitatea şi locaţia activelor achiziţionate, cât şi perspectiva dezvoltării pieţei imobiliare din Iaşi - al treilea pol de dezvoltare urbană din România.
Reporter: După un an 2017 spectaculos pentru acţiunile SIF Moldova la Bursa de Valori Bucureşti, în care cotaţia a urcat cu 80%, în 2018 parcursul a fost diferit, preţul acţiunii coborând cu 14% şi chiar cu tot cu dividend a fost înregistrat un randament total negativ de circa 11%. Cum aţi explica acest lucru?
Claudiu Doroş: Structura portofoliului nostru, cu o expunere pe acţiuni listate de circa 71% din valoarea totală a activelor, precum şi expunerea sectorială, 41% pe sectorul financiar şi 16% pe sectorul energetic, combinată cu o orientare strategică prudenţială spre investiţii de tip private equity în domeniul real estate şi agribusiness, a generat performanţă pentru SIF Moldova şi implicit pentru acţionarii săi, în condiţiile în care piaţa nu a fost afectată de factori externi.
Însă, apariţia unor evenimente excepţionale independente de voinţa emitenţilor sau a investitorilor, cum ar fi o politică fiscală impredictibilă, exemplul relevant fiind OUG 114/2018, are drept consecinţe apariţia unor turbulenţe severe în mediul economic, pe piaţa de capital, ce afectează performanţa emitenţilor şi titlurilor din portofoliu, performanţa noastră şi implicit performanţa acţiunii SIF2.
Reporter: Ce impact credeţi că vor avea asupra activităţii SIF Moldova măsurile cuprinse în Ordonanţa de Urgenţă n.r. 114/2018?
Claudiu Doroş: În mod evident, apariţia OUG 114/2018 a generat turbulenţe pe piaţa de capital, care în mod obiectiv nu au putut fi anticipate în situaţia în care actul normativ nu a făcut obiectul unor dezbateri publice prealabile cu mediul de afaceri, cu instituţiile pieţei de capital, nu au existat studii de impact asupra performanţelor companiilor vizate şi cu atât mai puţin asupra pieţei de capital.
Am verificat cu această ocazie şi mecanismul intern de management al riscurilor, constatând că a funcţionat corespunzător, a lansat alerta privind impactul acestui eveniment excepţional asupra performanţei portofoliului şi a declanşat procesul de analiză la nivelul compartimentelor şi de decizie la nivelul conducerii executive.
În acest context de piaţă, marcat în continuare de incertitudinile privind modul de aplicare al OUG 114/2018, acţionăm diligent în sensul monitorizării impactului asupra performanţei portofoliului şi coordonării procesului de analiză şi identificare a măsurilor optime privind contracararea efectelor negative generate de acest act normativ, în special, şi de impredictibilitatea mediului legislativ, în general.
Reiterez faptul că strategia noastră investiţională a luat în mod prudenţial în calcul şi apariţia unei volatilităţi excesive pe piaţa bursieră, context în care am început încă din anul 2014 abordările de tip pivate-equity, cu rezultatele descrise anterior, care compensează impactul negativ al evoluţiilor de pe piaţa bursieră.
În acelaşi timp, există o preocupare constantă privind analiza posibilităţii derulării unor operaţiuni de hedging (n.r. acoperirea riscurilor). Au fost analizate astfel, corelaţiile între indicii pieţelor internaţionale şi sectorul bancar (Banca Transilvania) sau sectorul utlităţi (OMV Petrom, Romgaz, Transgaz). Deşi comparaţia a vizat un număr mare de indici şi structuri, nu au fost încă identificate corelaţii suficient de relevante.
Reporter: Ce intenţionaţi să propuneţi acţionarilor în acest an privind distribuţia de dividende? Dar în ceea ce priveşte programele de răscumpărare?
Claudiu Doroş: Propunerile ce urmează a fi prezentate acţionarilor vizează atât acordarea de dividend, cât şi derularea unui program de răscumpărare. Dimensionarea acestui mix de politici se află în analiză.
Subliniez că în contextul creşterii volatilităţii pieţelor de capital, urmărim realizarea unui echilibru între asigurarea resurselor pentru programele investiţionale care urmează să fie continuate în 2019, aşteptările acţionarilor pe termen scurt, respectiv distribuirea de dividende şi aşteptările acţionarilor pe termen lung, respectiv creşterea NAV (n.r. Valoarea Activului Net) şi implicit a preţului.
Reamintim că noul mod de reclasificare a activelor SIF Moldova conform IFRS 9 influenţează diferit modul de reflectare a câştigurilor din tranzacţii începând din anul 2018. Conform noii clasificari, emitenţii strategici din Portofoliul CORE şi emitenţii din Portofoliul SELL vor fi evidenţiaţi la valoarea justă în "alte elemente ale rezultatului global" (Banca Transilvania, OMV Petrom, Romgaz, Transgaz, SIF-urile). În urma acestei reclasificări, câştigurile din tranzacţiile cu aceşti emitenţi nu se vor mai reflecta în contul de profit şi pierdere, ci în rezerve. Precizăm că acest mod de reflectare diferit a rezultatului obţinut din tranzacţii, prin care modificările de valoare justă rezultate din tranzacţionarea unor pachete de acţiuni ale unor emitenţi nu se vor mai reflecta în contul de "Profit sau Pierdere", ci în "Rezultatul reportat", nu va afecta politica de dividende a SIF Moldova, care rămâne predictibilă în continuare.
Reporter: De ce doriţi schimbarea numelui societăţii în First Romania Capital Invest?
Claudiu Doroş: Demersul nostru a avut ca scop alinirea la realitatea care atestă că SIF Moldova a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare organizaţională, conformă cu standardele europene aplicabile în industria fondurilor de investiţii, iar parcurgerea cu succes a procesului de autorizare reprezintă o garanţie suplimentară solidă privind calitatea administrarii activelor companiei.
În opinia noastră, noul nume propus face trecerea de la identificarea regională (Moldova) la folosirea numelui "Romania" în context global, iar particula "Capital" este elementul concret de identificare a activităţii, dar introduce şi un sens nou în ansamblul numelui First Romania Capital Invest, care face trimitere la capitalul deţinut de societate ca valoare în sine.
Reamintesc că poziţia Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) privind schimbarea denumirii a fost că actualul cadru legal aplicabil nu permite această modificare. Subliniez însă că SIF Moldova a adus argumente juridice solide în susţinerea faptului că acţionarii sunt singurii îndreptăţiţi să hotărască ce denumire are o societate cu capital privat 100%.
Răspunsul final este DA, vom continua aceste demersuri şi în contextul apariţiei Legii FIA.
Reporter: În luna decembrie a anului trecut, Ministerul Finanţelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul Legii privind reglementarea Fondurilor de Investiţii Alternative (FIA) şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Potrivit prevederilor incluse în proiect, printre altele, este eliminată limita de deţinere de 5% la SIF-uri. Care este punctul dumneavoastră de vedere privind acest aspect? În situaţia în care va fi aprobat de Parlament, care ar fi, în opinia dumneavoastră, principalele avantaje/dezavantaje aduse de măsurile incluse în proiect?
Claudiu Doroş: Am analizat cu atenţie prevederile proiectului Legii FIA şi am transmis observaţiile noastre, atât către ASF cât şi către Ministerul Finanţelor, prin intermediul Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), în procesul de dezbatere publică.
În ultimii ani, toate poziţiile publice ale reprezentanţilor SIF Moldova au subliniat efectele pozitive ale eliminării pragului de deţinere.
În acelaşi timp, propunerile noastre, incluse în setul transmis de AAF către Ministerul Finanţelor, vizează în principal:
- acordarea dreptului exclusiv al acţionarilor în modificarea actului constitutiv;
- extinderea posibilităţilor de investire şi în FIA înregistrate, pentru a nu fi limitată posibilitatea de a realiza investiţii profitabile;
- posibilitatea SIF de a se transforma într-o altă categorie de FIA cu autorizarea ASF, având în vedere dreptului acţionarilor unei entităţi private de a hotărî atât categoria în care se încadrează fondul, cât şi transformarea sau nu a fondului într-o alta categorie;
- eliminarea impunerii unei valori nominale de 5 lei, în condiţiile în care modificarea valorii nominale şi a numărului de acţiuni este atributul exclusiv al Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor (AGEA), care este organul competent decizional cu privire la orice modificare a prevederilor Actului Constitutiv, consolidarea valorii nominale înscriindu-se în operaţiunile corporative tehnice de acest gen.
În condiţiile includerii acestor propuneri în forma finală a Legii FIA, apreciem că aceasta marchează finalizarea cadrului de reglementare în acord cu normele şi practicile europene, ceea ce poate reprezenta o bază solidă pentru evoluţii pozitive în cadrul industriei financiare autohtone, în acord cu cele mai bune practici în materie.
Reporter: Ce aşteptări aveţi de la noua conducere a Autorităţii de Supravegehere Financiară?
Claudiu Doroş: Am beneficiat în general de suportul constant al ASF în înţelegerea şi aplicarea reglementărilor incidente activităţii noastre, aceasta în condiţiile unor numeroase modificări impuse de procesul de aliniere la legislaţia UE.
Ne dorim un dialog constant cu noua conducere a ASF, pe toate temele ce vizează dezvoltarea noastră şi dezvoltarea pieţei de capital în ansamblul ei, obiectiv major al tuturor celor implicaţi - investitori, intermediari, operatori, reglementator.
Sperăm că acest suport se va manifesta în continuare şi în cazul concret al aprobării şi implementarii Legii FIA, în care ar fi utilă aplicarea de către ASF a unui proces de autorizare ca FIA, clar, unitar aplicat, care ia în considerare etapele deja parcurse în procesul de autorizare ca AFIA (n.r. Administrator de Fonduri de Investiţii Alternative).
Reporter: Ce şanse are, în opinia dumneavoastră, piaţa de capital din ţara noastră să intre în categoria celor emergente, în acest an?
Claudiu Doroş: Recentele evoluţii din piaţa de capital autohtonă, generate de OUG 114/2018, dar şi turbulenţele ce se manifestă pe pieţele internaţionale de capital ce influenţează piaţa internă, fac dificilă intrarea pieţei de capital româneşti în categoria celor emergente, în acest an.
Credem că, pe termen mediu, piaţa noastră de capital are încă nevoie de o dezvoltare şi consolidare organică şi de finalizarea procesului de aliniere la reglementările şi practicile din pieţele mature de capital, de stabilitatea şi predictibilitatea politicilor economice aplicabile întregului mediu de business.
Reporter: Ce părere aveţi despre perspectiva lansării pieţei derivatelor la Bucureşti? Ce impact ar putea avea asupra societăţii pe care o conduceţi existenţa unui instrument derivat, de pildă un contract futures, având drept activ suport acţiunea SIF Moldova?
Claudiu Doroş: Turbulenţele actuale din piaţa de capital relevă din nou, dacă mai era cazul, cât de mult ne lipseşte o asemenea piaţă, care ne-ar fi permis să derulam operaţiuni de hedging ca masură de protecţie a portofoliului la volitilitatea crescută.
Dorim dezvoltarea unei astfel de pieţe, inclusiv prin aparţia unor instrumente derivate ce au ca activ suport acţiunea SIF2, diversificarea instrumentelor fiind în interesul investitorilor care vizează titlul SIF2.
Reporter: Vă mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
