Situaţia din Grecia aduce scăderi pe piaţa petrolului

• Angela Merkel semnalează amânarea acordului privind al doilea pachet de sprijin destinat Greciei

Preţul petrolului brut a scăzut ieri, pentru a doua zi consecutiv, la bursele internaţionale de profil, în condiţiile în care Grecia a avertizat că nu va accepta o supraveghere din partea zonei euro, în schimbul noului pachet de asistenţă financiară. Duminică, ministrul elen al Finanţelor, Evangelos Venizelos, a respins ideea numirii unui comisar european care să supravegheze implementarea regulilor bugetare în ţara sa, aducând ca argument "demnitatea naţională".

O influenţă negativă asupra cotaţiei ţiţeiului a avut-o şi anunţul privind stag-narea cheltuielilor de consum în SUA, în decembrie anul trecut.

Preţul petrolului cu livrare în martie a scăzut cu 96 de cenţi (1%) la ora 10.13, la New York Mercantile Exchange, ajungând la 98,60 dolari/ baril. Luna aceasta, cotaţia petrolului a pierdut circa 0,2% pe piaţa din SUA.

Preţul petrolului Brent cu livrare în martie a coborât cu 46 de cenţi (0,4%), la 111 dolari/baril la ICE Futures Europe din Londra.

Menţionăm că ieri, la Bruxelles, se desfăşura summit-ul liderilor UE pe marginea tratatului privind mecanismul permanent de criză al zonei euro şi a introducerii unor reguli de echilibrare bugetară în legislaţiile naţionale. Însă, atenţia liderilor UE a fost îndreptată şi către problema nerezolvată a Greciei. Autorităţile elene sunt criticate pentru că nu redresează economia slabă a ţării şi pentru că au respins ideea supravegherii implementării regulilor bugetare de către un comisar european.

Cancelarul german, Angela Merkel, a afirmat, însă, că noul acord de sprijin destinat Greciei nu va fi luat în discuţie.

"Nu vom avea o discuţie detaliată pe tema Greciei întrucât troica (n.r. inspectorii Comisiei Europene - BCE - FMI) se află la Atena şi nu avem un rezultat al discuţiilor cu băncile", a spus oficialul german.

Liderii UE erau aşteptaţi să semneze, ieri, tratatul de înfiinţare a Mecanismului European de Stabilitate (ESM), un fond permanent de criză cu resurse de 500 miliarde euro, care ar trebui să devină operaţional din luna iulie, cu un an mai devreme decât se preconiza anterior.