"Someş" Dej şi-a programat investiţii de 5 milioane de euro în acest an

ARISTICĂ BRÂNZAN
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 1 aprilie 2005

Interviu cu domnul Adrian Itu, directorul general al societăţii

Reporter: Domnule director, în ce domeniu activează societatea pe care o conduceţi şi cum comentaţi evoluţia activităţii sale în anul 2004?

Adrian Itu: Societatea comercială "Someş" SA Dej este un combinat de producere a celulozei şi hîrtiei, care îşi desfăşoară activitatea din anul 1963. Deşi confruntată cu greutăţile inerente reorganizării judiciare, desfăşurată în perioada 1999-2003, "Someş" SA şi-a consolidat poziţia de lider în industria de celuloză şi hîrtie din România. Anul 2004 a reprezentat pentru "Someş" SA Dej un an de maximă importanţă în ceea ce priveşte evoluţia şi dezvoltarea pe mai departe a companiei. Astfel, cel mai important moment a fost intrarea în Grupul Serviciile Comerciale Române, investitorul român al anului 2003 şi candidat pentru obţinerea acestui titlu şi în 2004, prin achiziţionarea de către A1 Impex SRL Cluj Napoca a pachetului majoritar de acţiuni. Intrarea în Grupul SCR, a permis achitarea tuturor datoriilor "Someş" SA în valoare de 36,6 miliarde lei, reuşindu-se astfel ieşirea din procedura de reorganizare judiciară. Este de sub-liniat importanţa acestei reu-şite, deoarece ne-a oferit oportunitatea elaborării unei strategii de dez-voltare pe termen lung. Unul dintre obiectivele acestei strategii este şi diversificarea produselor societăţii. În acest sens, în trimestrul IV 2004 au fost finalizate negocierile pentru achiziţionarea maşinii de hîrtie MG de la SC Pehart SA Petreşti. În acest an a fost obţinut Certificatul pentru sistemul de management de mediu în conformitate cu ISO 14001:1997, pentru producerea şi comercializarea celulozei şi hîrtiei. În ceea ce priveşte evoluţia vînzărilor societăţii în anul 2004, putem remarca creşterea livrărilor de hîrtie cu peste 6% faţă de anul precedent.

Reporter: Care sînt produsele realizate şi comercializate de societate în prezent?

Adrian Itu: Obiectul de activitate al societăţii îl constituie producţia şi comercializarea de celuloză sulfat înălbită şi ne-înălbită din lemn de răşinoase, hîrtie de ambalaj (înălbită şi ne-înăl-bită), hîrtie pentru scris şi tipărit, hîrtie MG înălbită şi ne-înălbită- sortiment nou intrat în gama de produse în anul 2004. Hîrtia produsă la Dej este utilizată în diverse domenii, printre care: ambalarea produselor alimentare şi industriale, confec-ţionarea pungilor, sacoşelor şi sacilor din hîrtie, înnobilarea cu PE, suport pentru gumare, scris şi tipărit, hîrtie sub şpan şi plotter în industria confecţiilor.

Reporter: Ce investiţii s-au făcut după anul 2000 pentru modernizarea, retehnologizarea şi completarea dotării teh-nice şi îmbunătăţirea teh-nologiilor de fabricaţie?

Adrian Itu: Investiţiile efectuate în ultimii ani au fost în valoare de: 17,94 miliarde lei în anul 2000; 110,59 miliarde lei în anul 2001; 40,64 miliarde lei în anul 2002; 29,04 miliarde lei în anul 2003; 79,06 miliarde lei în anul 2004. Efectele lucrărilor realizate în societate în această perioadă s-au concretizat în reducerea costurilor de produc-ţie, îmbună-tă-ţirea indicatorilor de poluare a mediului şi în calitatea produselor fabricate.

Reporter: Ce investiţii se vor efectua în acest an şi în perspectivă?

Adrian Itu: Pentru anul în curs, societatea are aprobat un program de investiţii, care este în concordanţă cu Programul de Etapizare şi cel de Conformare şi care cuprinde lucrări menite să reducă impactul activităţii societăţii asupra mediului în-conjurător, să asigure calitatea produselor fabricate şi diversificarea sortimentaţiei. Lucrările vizează instalaţiile de regenerare a sărurilor sodice, cazanele de ars deşeuri lemnoase, maşinile de fabricare a hîrtiilor şi instalaţiile de tratare a apelor uza-te. Valoarea de investiţie esti-mată pentru anul 2005 este de 5.000.000 euro. Conform "Planului de Implementare pentru DIRECTIVA 96/61/CE" privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, elaborat de Guvernul României după în-che-ierea negocierilor cu UE, "Someş" SA Dej a obţinut perioada de tranziţie pînă la 31.12.2015. În acest context, investiţiile viitoare ale societăţii vor fi orientate spre implementarea celor mai bune tehnici disponibile pentru reducerea indicatorilor de poluare a mediului la nivelul impus de legislaţia europeană, spre creşterea capacităţilor de producţie şi a calităţii produselor fabricate şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a personalului.

Reporter: Cît din producţia realizată se exportă, pe ce pie-ţe şi cum a evoluat acest indicator în ultimii ani?

Adrian Itu: "Someş" SA Dej exportă produsele sale în ţări precum: Italia, Germania, Olan-da, Franţa, Polonia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru, Ucraina, Slovenia, Croaţia, Bosnia Herzegovina, Orientul Mijlociu şi Apropiat, China, Taiwan, Coreea de Sud. Exportul în ultimii ani a avut următoarea evoluţie în ceea ce priveşte ponderea în total producţie realizată: 60% hîrtie şi 57% celuloză în anul 2000; 61% hîrtie şi 47% celuloză în anul 2001; 65% hîrtie şi 43% celuloză în anul 2002; 63% hîrtie şi 53% celuloză în anul 2003; 66% hîrtie şi 52% celuloză în anul 2004.

Reporter: Cum a evoluat în ultima vreme piaţa internă pe segmentul dvs. de activitate, care sînt tendinţele acesteia şi ce soluţii folosiţi spre a vă face cunoscuţi?

Adrian Itu: În ţară toate fabricile de hîrtie se numără printre clienţii societăţii, celuloza pro-dusă la Dej fiind materia pri-mă utilizată la fabricarea tuturor tipurilor de hîrtie. În anul 2004, 48% din livrările de celuloză ale societăţii au fost către fabricile din ţară, restul fiind destinat exportului. Dezvoltarea economiei româneşti şi implicit a fabricilor de hîrtie ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, va asigura în continuare o piaţă de desfacere importantă pentru celuloza produsă de "Someş" SA Dej. Creşterea prognozată a consumului de hîrtie (în prezent consumul de hîrtie pe cap de locuitor în România se situează la jumătate faţă de consumul înregistrat în ţări vecine ca Ungaria şi Cehia) şi a producţiei de hîrtii şi cartoane din România, precum şi creşterea gradului de integrare a celulozei în hîrtia produsă de "Someş" SA Dej, ne determină să estimăm că pe termen lung întreaga producţie de celuloză a Someş-ului să fie des-tinată consumului intern.

Reporter: Cum se prezintă situaţia la hîrtie?

Adrian Itu: Pentru hîrtie, "Someş" SA este cel mai mare producător de hîrtie de ambalaj din România, deţinînd 70% din producţia internă a acestui sortiment de hîrtie (cifra este la nivel de 9 luni 2004, conform datelor din Buletinul Informativ editat de "Ceprohart" SA Brăila, care este singurul institut de cercetare de specialitate din România). Trebuie precizat faptul că producţia din România de hîrtie de ambalaj nu asigură toate sortimentele necesare pentru consumul intern, astfel că anumite tipuri de hîrtii speciale sînt importate. Perspectivele aderării României la Uniunea Europeană impun ca legis-laţia noas-tră să se alinieze la legis-laţiile din celelalte ţări membre. Acest lucru va duce la creşterea cererii de hîrtie pentru ambalaj, pungi sacoşe, cutii din carton. În plus va creşte cererea pentru hîrtii înnobilate, cu polietilenă sau metalizate (care folosesc hîrtie de ambalaj ca suport), atît pentru ambalarea directă cît şi pentru obţinerea ambalajelor. Conform Strategiei de dezvoltare a industriei de celuloză şi hîrtie din Ro-mâ-nia, pe termen mediu şi lung, elaborată de Institutul de cercetare şi proiectare "Ceprohart" SA Brăila, consumul pe piaţa internă de hîrtii şi cartoane va creşte cu aproximativ 7% pe an, iar necesarul de pe piaţa internă de hîrtii şi cartoane va fi asigurat de către producătorii autohtoni în proporţie de peste 60%.

Reporter: Care sînt greu-tă-ţile cu care se confruntă socie-tatea, raportat la mediul economic intern?

Adrian Itu: Legislaţia permisivă legată de ambalarea produselor alimentare (nu sînt clar reglementate cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească ambalajele care vin în contact cu produsele alimentare şi sînt acceptate pe piaţă ambalaje cu risc crescut de contaminare a alimentelor); recuperarea mai greoaie a creanţelor prin prisma blocajului financiar şi a greutăţilor financiare cu care se confruntă firmele româneşti; consumul relativ mic de hîrtie pe cap de locuitor comparativ cu celelalte ţări din zonă şi cu ţările europene, sînt numai cîteva dintre probleme cu care ne confruntăm în activitate.

Reporter: Proiecte de viitor?

Adrian Itu: Inves-tiţiile stabilite prin strategia de dezvoltare a societăţii noas-tre urmăresc atingerea a patru mari obiective: reducerea la minim a efectelor poluării asupra mediului înconjurător; creşterea calităţii produselor; reducerea consumurilor specifice şi im-plicit a costurilor de produc-ţie; creşterea capacităţii de producţie (la maşina de hîrtie de ambalaj de la 40000 de t/an la 60000 t/an, la maşina de hîrtie MG de la 10000 t/an la 25000 t/an). Piaţa mondială de celuloză şi hîrtie este una foarte volatilă, cu fluctuaţii foarte mari ale cererii şi a preţurilor, astfel încît este foarte greu de realizat o estimare pe termen mediu şi lung asupra evoluţiei acesteia. Luînd în considerare acest lucru, şi atuul reprezentat de faptul că sîntem singurul produ-cător de celuloză sulfat din răşinoase şi cel mai mare produ-cător de hîrtie de ambalaj din ţară, unul dintre obiectivele propuse pe termen mediu este creşterea livrărilor pe piaţa internă, precum şi a gradului de integrare al celulozei în hîrtia produsă de "Someş", atît cu sortimentele deja aflate în producţie, prin creş-terea capacităţii de produc-ţie, cît şi cu noi produse.

Reporter: Ce v-aţi propus prin BVC să realizaţi în acest an?

Adrian Itu: În acest an, la "Someş" SA Dej s-a demarat un program de investiţii care se va derula în anii 2005 şi 2006, cu un volum de investiţii de circa 15.000.000 euro. Investiţia ce se va realiza, va conduce la o creştere cu 50% a capacităţii la producţia de hîrtie, la reduceri semnificative în consumuri şi la îmbunătăţirea emisiilor în mediu în concordanţă cu planul de conformare agreat de Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului.

Reporter: Vă mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
rpia.ro
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Oct. 2024
Euro (EUR)Euro4.9724
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5865
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2949
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9815
Gram de aur (XAU)Gram de aur399.9201

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
cnipmmr.ro
thediplomat.ro
hipo.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb