Sosurile nu sunt ceea ce par, aceasta este concluzia Asociaţiei Pro Consumatori, care a analizat conţinutul a 155 de sosuri comercializate în marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Naţională de Informare şi Educare: "Să învăţăm să înţelegem eticheta!" Prin această campanie, experţii Asociaţiei Pro Consumatori (APC) îşi propun să-i înveţe pe consumatori să înţeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziţii în cunoştinţă de cauză pentru familiile lor. Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonaţi de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Concluziile sunt menite să provoace dureri de cap, de stomac doar dacă se consumă astfel de produse: "Sosurile din fast-food-uri sunt soluţii chimice! Sos de usturoi cu 1% usturoi deshidratat şi 7 substanţe chimice! Sos barbeque cu aromă de afumatură şi 10 linguriţe de zahăr! Sos pentru grătar cu aromă de fum şi 8 linguriţe de zahăr! Sos de peşte cu o pătrime sare! Sos de maioneză cu 11 aditivi alimentari! Un sfert din sosurile de maioneză analizate conţin câte 7 substanţe chimice!
8 din 10 sosuri de maioneză conţin între 5 şi 11 substanţe chimice!
Sos de maioneză cu 0,1% praf de gălbenuş de ou! Gălbenuşul de ou din sosurile de maioneză nu depăşeşte 5%! 7 din 10 sosuri de maioneză conţin EDTA! Sos salată cu aromă de iaurt şi EDTA! Sos mexican cu aromă de fum şi extract de drojdie! Sos Taco Salsa cu soluţie de dezgheţat şosele! Sos de ciuperci cu extract de ciuperci, extract de legume şi arome! Sos ţigănesc cu zaharinat de sodiu, îndulcitor sintetic de 500 de ori mai dulce decât zahărul! Sos vânătoresc cu pulbere de praz! Sos cu aromă de hrean şi zaharinat de sodiu! Sos Andalouse cu aromă de ardei şi 1% praf de ou! Sos iute cu aromă de ardei iute şi conservanţi! Un sfert din sosurile de roşii nu conţin aditivi alimentari!
8 din 10 tipuri de ketchup sunt realizate din pastă de tomate! Ketchup cu aromă de tomate, sucraloză şi conservanţi! Sos de roşii cu monoglutamat de sodiu şi sare de lămâie! Jumătate din ketchup-urile/sosurile de roşii analizate conţin câte 2 tipuri de conservanţi!
2 din 10 tipuri de ketchup conţin câte 6 aditivi alimentari! Sosurile de soia sunt soluţii de saramură cu gust de soia! Jumătate din sosurile de soia analizate conţin între 16,5% şi 22,3% sare! Sos de soia cu 10 linguriţe de zahăr! Sos de soia cu proteină hidrolizată din soia! Sos de soia cu 3 potenţiatori de gust şi aromă!"
Experţii APC au analizat conţinutul a 31 sosuri de maioneză, 33 sosuri de roşii, 20 sosuri de soia, 7 sosuri de usturoi şi 64 de alte tipuri de sosuri. Rostul sosurilor este acela de a îmbunătăţi aspectul şi gustul mâncării, dar şi de a face mai plăcută masticaţia şi de a pune în valoare structura preparatului, toate acestea contribuind la împlinirea satisfacţiei promise de vederea unei farfurii organizată cu meşteşug şi de adierea aromelor incitante din preajmă.
"Conţin cantităţi infime de ingrediente naturale"
Conferenţiar universitar doctor Costel Stanciu, preşedinte APC, a vorbit despre acest produs: "Sosurile realizate după reţete tradiţionale au foarte puţine ingrediente în comun cu sosurile realizate în sistem industrial. Sosurile din comerţ, în marea lor majoritate, sunt realizate din apă, cantităţi infime de ingrediente naturale, uleiuri vegetale, extracte vegetale, proteine vegetale şi animale, amidonuri, acid citric, conservanţi, coloranţi, EDTA şi arome. Aromele sintetice sunt nelipsite din sosurile industriale, în cele mai multe cazuri, acestea apar menţionate pe etichetă cu denumirea generică de arome. Aromele artificiale nu sunt altceva decât un amestec de substanţe chimice folosite pentru a imprima produsului respectiv aroma ingredientului principal, care se foloseşte într-o cantitate infimă. Dintre aromele artificiale regăsite în sosurile analizate menţionăm: aromă de afumatură, aromă de fum, aromă de paprika, aromă de tomate, aromă de iaurt, aromă ardei iute etc. La majoritatea sosurilor industriale întâlnim şi ingrediente sub forma de extract, respectiv de pudră/praf, cum ar fi: extract de anşoa, extract de drojdie, extracte de legume, extract de ciuperci, praf de usturoi, pudră de paprika, praf de ceapă, pulbere de praz etc. Cei care încă mai au dubii în ceea ce priveşte impactul unor sosuri industriale asupra sănătăţii lor, ar trebui să găsească un răspuns la întrebarea despre cât de sănătos poate fi un sos pe eticheta căruia apare menţiunea "După deschidere se păstrează la frigider şi se consumă în maxim 3 luni".
Având în vedere compoziţia predominant chimică a acestor produse nu recomand folosirea lor în alimentaţia destinată copiilor, femeilor însărcinate şi a persoanelor cu probleme grave de sănătate. Alegerea unui anumit sos nu este un lucru aşa de greu, dacă încercăm să înţelegem importanţa acestuia pentru anumite feluri de mâncare. Sosurile pentru mâncăruri sunt precum "cireaşa de pe tort"!".
-------
Sunt apreciate sosurile cu valoare energetică redusă şi cantităţi reduse de componente de risc, dar sunt căutate şi sosurile cu cantităţi mari de vitamine şi minerale utile metabolismului. Iată principalele informaţii (valori medii/100 g produs) referitoare la un dressing de salată, întâlnit într-una din marile reţele de fast-food: valoare energetică 196 kcal, lipide 14 g (din care lipide saturate 2,8 g), glucide 15 g (din care zaharuri 8 g), proteine 1,7 g, sare (sodiu) 1,7 g; mai sunt indicate valori pentru: colesterol (13 mg), vitaminele A, B12 şi C, calciu, potasiu, fier şi magneziu.
Informaţiile care abundă în sursele consultate de majoritatea consumatorilor (Internet, reviste şi magazine, presa de toate categoriile) conţin copioase sfaturi, îndrumări, avertizări în legătură cu sosurile bune şi sosurile rele. Sunt considerate bune cele sărace energetic, cu multe vitamine, preparate înainte de consum din ingrediente naturale şi proaspete. Sunt rele toate sosurile excesive energetic (peste 250-300 kcal/100 g; multe maioneze au circa 700 kcal /100 g), cu mult zahăr, cu multă sare (două linguri din cutare sos pentru salate conţin aproximativ 500 mg de sodiu, adică o treime din cantitatea zilnică recomandată de sodiu), cu foarte multe adaosuri (pentru menţinerea aspectului atractiv, generatoare de apetit, conservante etc.); acestea, îndeosebi când se învechesc, devin agresive pentru organism, provocând alergii, disfuncţii metabolice şi endocrine, dezechilibrarea masei corporale şi numeroase alte efecte nedorite.