Gloria competiţiilor sportive mamut este pe cale să apună. Semnalul este dat în aceste zile în Brazilia, unde sute de mii de oameni au ieşit în stradă, pe perioada desfăşurării Cupei Confederaţiilor ("antrenamentul oficial" disputat cu un an înaintea Campionatului Mondial), nemulţumiţi de faptul că guvernul a cheltuit miliarde de euro pentru o competiţie sportivă în timp ce milioane de brazilieni nu beneficiază de servicii de sănătate sau transport la un nivel acceptabil. Pentru FIFA este o problemă reală chiar dacă şeful acestui for, Joseph Blatter, încearcă să pună presiune pe organizatori afirmând că nimeni nu obligă nicio ţară să organizeze o competiţie de asemenea amploare şi că sunt numeroase alte naţiuni care ar dori să "aibă această onoare". Ultima ediţie a Campionatului Mondial, desfăşurat în Africa de Sud a costat guvernul acestei ţări 3.225.000. 000 de euro, iar încasările au fost destul de departe de aşteptări, mai puţin pentru forul mondial care a înregistrat un profit de 1.000.000.000 de euro. Conform datelor oferite de FIFA, pe parcursul turneului final 310.000 de turişti au venit în Africa de Sud pentru a urmări meciurile, cheltuind peste 390.000.000 euro. Media a fost de 1300 de euro: 30% pentru cumpărături, 20% pe hoteluri, 19% pe mâncare şi băutură, 16% distracţii şi 11% pe transport. Brazilia se aşteaptă la un număr dublu de turişti, dar trebuie menţionat că şi cheltuielile de organizare au fost mai mult decât triple, peste 11.000.000.000 euro, cu 4.000.000.000 mai mult decât estimarea iniţială.
Creşterea tarifelor la transportul în comun a reprezentat scânteia care a dus la această explozie socială. Aproximativ 50.000 de persoane au manifestat la Sao Paulo, unde preşedintele Dilma Rousseff a avut o reuniune, după care aproape un milion de persoane au ieşit în stradă în alte oraşe din Brazilia. Demonstraţiile au fost declanşate de creşterea tarifelor pentru transportul public, dar s-au îndreptat şi împotriva corupţiei şi a subfinanţării serviciilor publice. "Acesta este începutul < Primăverii tropicale! >", a declarat o activistă de stânga din interiorul mulţimii, referindu-se la mişcările populare din lumea arabă. Brazilienii sunt nemulţumiţi, printre altele, de faptul că guvernul cheltuieşte sume uriaşe pentru organizarea Campionatului Mondial de fotbal din 2014, în vreme ce alte sectoare, precum Sănătatea, sunt subfinanţate. Chiar dacă ulterior autorităţile au anunţat că vor scădea aceste tarife, "avalanşa" nu mai poate fi oprită. Miercuri seară, în timp ce naţionala Brazilei evolua contra Mexicului (scor 2-0), poliţiştii au tras cu gaze lacrimogene asupra unui grup de manifestanţi care încercau să blocheze un pod de aproximativ 15 kilometri ce asigură legătura între Rio de Janeiro şi Niteroi. Manifestanţii au răsturnat un autobuz, au vandalizat vitrine ale unor agenţii bancare, după care au ridicat baricade din lemn, cărora le-au dat foc cu scopul de a menţine poliţia la distanţă. La manifestaţie au participat peste 7.000 de persoane, potrivit poliţiei, majoritatea reuniţi paşnic în faţa primăriei. Însă un grup de 200-300 de protestatari s-a deplasat până la staţia de feribot, comiţând aceste violenţe. "Mare parte din populaţie, în principal urbană, este nemulţumită de starea jalnică a transporturilor în comun, de sistemul sanitar dezastruos şi marea violenţă, o situaţie compensată timp de ani de o îmbunătăţire a salariilor şi locului de muncă", care îşi ating limitele, a afirmat pentru AFP Ricardo Antunes, sociolog la Universitatea din Campinas. Campionatul Mondial serveşte ca vector de exprimare a acestei indignări, "cu stadioanele sale monumentale care au costat foarte mulţi bani". Aroganţa şefului FIFA, Joseph Blatter, care a spus că fotbalul este "mai puternic decât nemulţumirea oamenilor", nu face decât să stârnească şi mai mult furia celor care nu sunt de acord cu cheltuielile uriaşe făcute pentru organizarea viitorului Campionat Mondial. Sunt numeroase voci care susţin că marile competiţii (campionatele mondiale de fotbal, Jocurile Olimpice) trebuiesc redimensionate, astfel încât să nu devină o povară pentru populaţia din ţările organizatoare şi să stârnească manifestări de ostilitate, aşa cum se întâmplă în aceste zile în Brazilia.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.06.2013, 07:43)
Foarte bun articolul.
Criza Greciei este si ea un bun exemplu. Cheltuielile enorme pentru organizarea Olimpiadei din 2004 sunt si acum resimtite de populatie.
Intr-adevar, Atena s-a ales cu niste dotari moderne, dar a ramas si cu multe facilitati absolut inutile, de care nu stiu cum sa scape.
Bani aruncati care trebuie, acum, returnati cu dobanzi inrobitoare.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.06.2013, 09:27)
Este nevoie de o revolutie care sa repuna fotbalul pe alte baze. Nu mai e pic de bucurie in acest sport, totul e tradus doar in bani.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.06.2013, 09:43)
Asa se poate face revolutie, cu zambetul pe buze:
"Echipa ziarului BURSA şi-a încheiat reprezentaţia în Campionatul Presei la Fotbal, organizat de Smart Olympic, cu un meci de povestit strănepoţilor. În câteva scurte şi seci cuvinte trebuie să spunem că în primul minut scorul era 0-0, şi după alte 5 (300 de secunde, după cum se calculează timpul pe Târgu Ocna) egalitatea persista, 1-1. Jucătorii de la Bursa şi-au dat seama că dacă nu se concentrează la maxim se pot trezi cu o victorie pe cap, succes care l-ar fi contrazis chiar şi pe legiuitorul Murphy, aşa că au schimbat tactica, din mers, şi au oferit cele trei puncte, pe tava de argint a mărinimiei, celor de la Gândul. Descurajaţi de înfrângeri, mulţi s-ar fi retras din competiţie la umbra dulce a abandonului, în schimb, Bursa a mărşăluit până la capăt cu steagul fair-play-ului în frunte.
"A venit Bursa, iar avem spectacol", aşa a gândit cu glas tare unul din arbitri, înainte de meci. Şi a fost spectacol. Cum putea fi altfel cu un închizător care recuperează 90% din baloane pentru ca imediat să le retrans-mită adversarilor sau cu un mijlocaş ofensiv capabil să lege 7-8 driblinguri, dar care nu ar fi acceptat să paseze unui coechipier nici dacă era ameninţat cu toate torturile (atenţie la accent) Inchiziţiei. În formă maximă, ca de fiecare dată, galeria a strigat, a încurajat, a fotografiat, a filmat, pe tot parcursul unui meci jucat pe alocuri în genunchi, dar terminat cu fruntea sus. Concluzia a fost spusă, la final, de unul din organizatori: "Au ieşit din competiţie poeţii, merg mai departe atleţii".
În cazul în care în anul 2154 urmaşii noştri vor consulta arhiva ziarului BURSA, trebuie să menţionăm şi numele celor care în toamna lui 2010 au demonstrat că se poate pierde cu demnitate şi cu zâmbetul pe buze pe terenul de fotbal. În rolurile principale au evoluat: Ceauş, Nicolaie, Moldovan, Tănase, Flaugiu, Grecu. Roluri episodice, dar pline de emoţie, au interpretat: Sagaidac, Deacu, Bojin, Bulmez şi Dinu. Anonimă, pentru că aşa îi este soarta pe toate arenele lumii, galeria (100% feminină) a dominat sonor şi vizual nişte tribune mult prea strâmte ca să încapă un entuziasm atât de mare"
BURSA 24.11.2010
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Nevasta lui Higuita - Hemingway în data de 21.06.2013, 10:33)
Inca mai exista sport practicat de placere in tenisi de 15 lei , trebuie doar sa vrei sa sa-l vezi . Se joaca in curtea scolii ,in parcare sau pe izlaz , oriunde , acolo unde nu exista niciun banner ,nicio fundatie in spatele portii, acolo unde nu este nici macar un bec , acolo se gaseste doar placerea jocului .
P.S. Trebuie sa ne invatam copiii ca si juliturile din genunchi fac parte din joaca , nu doar ochii inrositi de tablete.