SRI şi-a publicat noul Ghid de conduită etică

Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi-a publicat noul Ghid de conduită etică, directorul Eduard Hellvig precizând că SRI îşi doreşte să consolideze relaţia de încredere cu cetăţenii României prin reafirmarea identităţii instituţiei: "cine suntem şi ce facem pentru ei".

Angajaţii Serviciului trebuie să contribuie la respectarea, statului de drept, să nu se implice în activităţi care pot prejudicia imaginea instituţiei, să fie neutri faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură.

În cuvântul de început, care deschide ghidul, Hellvig precizează că niciun set de reguli nu poate acoperi toate circumstanţele, iar munca de intelligence poate naşte unele dileme de etică excepţionale ori neobişnuite, dincolo de cele întâlnite în viaţa de zi cu zi, potrivit News.ro.

Directorul SRI afirmă: "J.W. Goethe spunea că «acolo unde trebuie să încetez să mai fiu moral, nu mai am nicio putere», iar această logică este cu atât mai plină de înţeles şi de semnificaţie pentru angajatul unui serviciu de informaţii. Etica ţine, cred eu, de adoptarea celei mai bune decizii posibile în ceea ce priveşte oamenii, resursele şi societatea. Opţiunile de etică determină diminuarea riscului asociat activităţii de intelligence, măresc încrederea, generează succes pe termen lung şi clădesc reputaţia".

El precizează că acest Ghid de conduită etică se adresează personalului Serviciului Român de Informaţii şi cuprinde repere de conduită, derivate din particularităţile şi exigenţele profesiei de cadre de informaţii, constituind un set unitar de valori, principii şi reguli în măsură să contribuie la promovarea şi apărarea intereselor naţionale, asigurarea unui climat de muncă adecvat, a unor practici şi atitudini corespunzătoare atingerii obiectivelor profesionale subsumate dezideratelor de securitate ale României.

Hellvig susţine: "Gândirea etică este o parte a eforturilor noastre zilnice. Ea poate proteja integritatea Serviciului, poate creşte şansele îndeplinirii cu succes a misiunilor, ne poate proteja de consecinţele unor alegeri greşite şi poate prezerva alianţele la care am aderat".

Potrivit acestuia, scopul adoptării ghidului este reprezentat de "consolidarea şi promovarea unei culturi profesionale adecvate rolului Serviciului Român de Informaţii în domeniul securităţii naţionale, prin integrarea într-o formulă coerentă şi non-redundantă a regulilor şi obligaţiilor deja normate (în legislaţia naţională şi reglementările interne) sau aplicate cutumiar - a căror respectare este de natură să garanteze că, prin întregul lor comportament, angajatii SRI sunt demni de consideraţia şi încrederea impuse de profesia pe care o exercită".

Totodată, implementarea Ghidului urmăreşte atingerea următoarelor deziderate: asigurarea şi menţinerea unui echilibru just între interesele naţionale de securitate şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor; sistematizarea standardelor morale şi de conduită care trebuie respectate de către personalul Serviciului în exercitarea atribuţiilor şi în viaţa personală, respectiv obligaţiilor şi a regulilor necesare desfăşurării unei activităţi competente şi responsabile, în condiţii de legalitate; prevenirea abaterilor disciplinare, respectiv a situaţiilor care pot afecta activitatea personalului, informaţiile, patrimoniul sau rezultatele activităţii instituţiei; statuarea unor indicatori cu utilitate în evaluarea modului de îndeplinire, de către cadrele instituţiei, a atribuţiilor de serviciu; protejarea personalului Serviciului de comportamente abuzive, subiective sau oportuniste; crearea unui sistem de referinţă în orientarea deciziilor şi acţiunilor personalului SRI în cazul apariţiei dilemelor de etică.

"Cu alte cuvinte, ne dorim să consolidăm relaţia de încredere cu cetăţenii României prin reafirmarea identităţii Serviciului - cine suntem şi ce facem pentru ei", încheie directorul SRI.

Potrivit documentului, regulile de etică statuate prin acest ghid sunt obligatorii, iar orice angajat care ia la cunoştinţă despre o încălcare a Ghidului este obligat să o raporteze de îndată, pe cale ierarhică, fără a fi tras la răspundere pentru aceasta. Prin puterea exemplului personal şi prin decizii deontologice, toţi managerii trebuie să sprijine şi să promoveze integritatea personală şi cea profesională.

"Orice încălcare a Ghidului se pedepseşte direct proporţional cu gravitatea faptei comise şi a consecinţelor acesteia. În stabilirea sancţiunilor se va ţine seama de: natura şi circumstanţele în care a avut loc fapta comisă; îndatoririle şi responsabilităţile persoanei în cauză; justificarea acţiunilor; efectele pe care le-a produs comportamentul respectiv", stabileşte noul ghid.

Standardele de comportament reflectă modul în care personalul Serviciului trebuie să acţioneze şi să se comporte pentru a răspunde atât aşteptărilor proprii, cât şi celor pe care cetăţenii şi beneficiarii instituţionali ai activităţii lor le au de la personalul Serviciului. Pornind de la moto-ul Serviciului, "Patria a priori", Ghidul de conduită etică este construit în jurul valorilor afirmate public de către Serviciu: patriotism, onoare şi profesionalism şi a 13 principii care corespund celor trei valori: patriotism (loialitate, devotament, respect, civism), onoare (onestitate, integritate, nediscriminare, demnitate, conduită morală), profesionalism (responsabilitate, independenţă, echidistanţă, confidenţialitate).

Potrivit ghidului, angajaţii SRI sunt obligaţi, printre altele: să contribuie la respectarea statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor; să apere reputaţia Serviciului şi să nu se implice în activităţi care ar putea prejudicia sau aduce atingere imaginii sau prestigiului acestuia; să facă tot ce este legal posibil pentru realizarea misiunilor; să dovedească probitate morală; în exercitarea atribuţiilor funcţiei să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură; să nu folosească funcţia deţinută pentru a obţine avantaje sau alte beneficii personale; să îşi asume să nu execute ordinele sau dispoziţiile care sunt contrare legii sau care nu respectă deontologia profesională; să dea dovadă de independenţă când îşi îndeplinesc atribuţiile şi misiunile fără imixtiunile ilegitime ale altor colegi, autorităţi sau persoane din afara Serviciului.