STANDARD & POOR"S TRAGE UN SEMNAL DE ALARMĂ Datoriile administraţiilor locale cresc spre 80%-90% din veniturile operaţionale

• Riscurile asociate cursului de schimb valutar rămîn ridicate în ţara noastră

• Perspectivele de rating ale administraţiilor din ţara noastră, în urmă cu doi-trei ani faţă de statele acceptate deja în UE

Majoritatea administraţiilor locale şi regionale din Europa Centrală şi de Est au primit ratinguri pozitive anul trecut şi vor continua să beneficieze de pe urma creşterii economice, a s-poririi investiţiilor, a perfecţionării tehnicilor de management şi a îmbunătăţirii structurii datoriilor, se arată într-un raport al agenţiei de evaluare financiară Standard & Poor"s (S&P). Totuşi, perspectivele de credit şi ratingurile acestor administraţii vor fi, şi în viitor, influenţate de continuarea reformelor guvernamentale, a intensificării presiunilor de creştere a cheltuielilor şi a investiţiilor în modernizarea infrastructurii. Aceşti factori vor avea ca efect creşterea datoriilor şi scăderea performanţelor financiare, menţionează S&P.

Dezvoltarea infrastructurii, standardele de viaţă şi tehnicile de conducere, în administraţiile din Croaţia, Bulgaria şi Româ-nia - ţări care vor adera la UE în al doilea val - sînt, cu cîteva excepţii, mai puţin performante decît cele din statele acceptate recent în Uniune, informează raportul S&P. Această situaţie ar putea avea ca rezultat deteriorarea indicatorilor financiari ai acestor administraţii şi ar putea restricţiona avansul ratingurilor, luînd în calcul şi riscurile suplimentare aduse de continuarea reformelor guvernamentale şi a lipsei de flexibilitate financiară.

În schimb, perspectivele de credit ale administraţiilor locale şi regionale din statele care au aderat, de curînd, la Uniunea Europeană vor avea de cîştigat de pe urma accesului sporit al acestora la finanţare pe termen lung, la fonduri europene şi la investiţii cu valoare crescută. Deşi estimările indică o îmbunătăţire a perspectivelor de credit şi a ratingurilor acestor administraţii, în anumite cazuri s-ar putea înregistra o deteriorare a calificativelor pe termen scurt şi mediu, în cazul în care autorităţile de la nivel local şi regional nu vor şti să răspundă prin politici de credit prudente la creşterea cererii de cheltuieli pentru infrastructură şi servicii.

Perspectivele de rating ale administraţiilor din România, Bulgaria şi Croaţia vor avea o evoluţie similară cu a celor din statele acceptate deja în UE, însă cu un decalaj de doi-trei ani.

S&P acordă calificative unui număr de 39 de administraţii locale şi regionale din 11 state din Europa Centrală şi de Est. În toate aceste ţări, cu excepţia Bulgariei, Cehiei, Poloniei şi Rusiei, ia în calcul doar capitalele administrative sau economice. De aceea, unele concluzii ale acestui raport pot să nu reflecte situaţia medie dintr-o anumită ţară, ci nivelul de dezvoltare la care se află cea mai puternică administraţie de pe teritoriul său. În ţările din Europa Centrală şi de Est, capitalele sau centrele economice găzduiesc majoritatea companiilor locale şi internaţionale şi atrag cea mai mare parte a investiţiilor, de unde rezultă un nivel ridicat al indicatorilor economici pe cap de locuitor în aceste zone, în comparaţie cu restul ţării, mai spune raportul S&P.

În ultimii cîţiva ani, administraţiile locale şi regionale din Europa Centrală şi de Est au acumulat rapid datorii. Trendul este evident mai ales în administraţiile din ţările recent aderate la UE, dar şi în unele ţări aspirante la aderare. De exemplu, datoriile ar putea să atingă niveluri relativ mari, de 80%-90% din veniturile operaţionale, faţă de 40%-60%, cît sînt în prezent, în administraţii din România, Ungaria şi Republica Cehă, ajungînd astfel la nivelurile medii ale administraţiilor din Europa de Vest.

Un număr tot mai mare de administraţii municipale, incluzîndu-le pe cele din Bucureşti, Budapesta, Cracovia, Sofia, Brno şi Praga, contractează împrumuturi pe termen lung, cu o perioadă de rambursare de 10-30 de ani. Tot mai multe astfel de administraţii beneficiază de condiţii mai avantajoase de creditare, în urma îmbunătăţirii ratingurilor şi a creşterii încrederii de care se bucură pe pieţele financiare.

Riscurile asociate cursului de schimb valutar rămîn, însă ridicate, în special în Bucureşti, Sofia şi Istanbul. Totodată, marea majoritate a administraţiilor locale şi regionale din Europa Centrală şi de Est au probleme legate de transparenţa informaţiilor din sistemele operaţionale şi de management. Administraţia Bucureştiului, de exemplu, a început abia recent să publice informaţii despre evoluţia datoriilor sale.

În ultima perioadă, ritmurile de creştere a economiilor din cadrul Europei Centrale şi de Est au fost mai mari decît media europeană. Dar nivelul de bunăstare este scăzut şi va fi nevoie de mai multe zeci de ani pentru ca administraţiile central şi est-europene să ajungă din urma instituţiile similare din Europa de Vest în materie de infrastructură, calitatea serviciilor şi standarde de viaţă.

De asemenea, sectorul public din Europa Centrală şi de Est trebuie să se restructureze ca să devină mai eficient, mai specifică raportul S&P. În plus, sistemul fiscal depinde prea mult de industrie şi prea puţin de sectorul de servicii.