Stăpînii Bursei - brokerii băncilor sau ceilalţi?

Brokerii din SSIF-urile deţinute de bănci s-au întrunit într-o reuniune informală ca să se pună de acord asupra unei strategii comune la alegerile de astăzi pentru organele de conducere ale pieţei de capital - preşedinţia Bursei şi ANSVM şi Consiliul de Administraţie al Bursei.

Întrunirea a dat apă la moară acelora care, de mai mult timp, suspectează casele de brokeraj ale băncilor de interese sectare.

Adevărul este că, principial, piaţa de capital se află în competiţie cu piaţa bancară.

De pildă, creşterea dobînzilor la depozitele bancare dis-locă investitori din piaţa de capital, atrăgîndu-i să-şi plaseze banii în bănci. După cum şi viceversa, perioadele agitate de la Bursă promit potenţiale cîştiguri superioare valorificării banilor prin depozite bancare, cu efectul că împuţinează din clientela sistemului bancar.

Observaţia stă în spatele folclorului creat în piaţa noastră de capital, cum că societăţile de brokeraj ale băncilor s-ar deosebi de celelalte case de brokeraj, pentru care reprezintă un pericol. În parte, desigur, casele de brokeraj bancare sînt realmente periculoase pentru celelalte, dar în termenii competiţiei fireşti din piaţa serviciilor financiare. Ele sînt periculoase pentru că beneficiază de forţa potenţială a băncilor care le sînt acţionari - forţă financiară şi legături cu clienţi mari.

Dar, de aici şi pînă la a sus-pecta că interesul lor secret este să încetinească dezvoltarea pieţei de capital, se întinde un spaţiu de perversitate greu de imaginat a fi verosimil. Este prea sofisticat în stadiul în care ne aflăm cu ambele pieţe - cea bancară şi cea de capital. Şi presupune o înţelegere nu între casele de brokeraj ale băncilor, ci între bănci însele.

Cu toate astea, întrunirea brokerilor de la societăţile băncilor este reală şi semnifică faptul că ele şi-au identificat interese aparte de restul comunităţii brokerilor. Unii calculează că, întrucît sînt unsprezece case de brokeraj ale băncilor, nu le este imposibil să obţină majoritatea în Consiliul de Administraţie al Bursei, care cuprinde doar nouă persoane. Curentul de opinie printre specialişti apreciază că n-ar trebui să le fie refuzată băncilor prezenţa în Consiliu, dar că ar trebui limitată printr-o reglementare care acum nu există. Dacă o astfel de reglementare ar intra în preocuparea comunităţii brokerilor, atunci este predictibil că, în viitor, alegerile vor trebui să se supună unui algoritm. Căci este cunoscut faptul că CNVM a cerut modificarea Statutului Bursei, astfel încît să-şi deschidă acces clientelei pieţei - investitori şi emitenţi - în structura acţionariatului. Acest imperativ şi-ar împlini intenţia dacă acelor reprezentanţi ai clientelei pieţei le va fi hărăzit şi cîte un loc în conducerea pieţei. Ceea ce înseamnă a configura un algoritm al viitorului Consiliu de Adminis-traţie, cu un loc pentru reprezentantul investitorilor, unul pentru cel al emitenţilor, două locuri pentru casele de brokeraj ale băncilor şi cinci locuri pentru celelalte case de brokeraj.

Poate că astăzi, în ziua acestor alegeri ale pieţei de capital, algoritmul pare forţat. Dar sigur, acesta este un subiect care ne aşteaptă în viitor.