Statul grec, aproape de finalizarea ieşirii din acţionariatul marilor bănci

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) mai are doar un pas de făcut în vederea finalizării vânzării participaţiilor deţinute la principalele bănci din ţară, după vânzarea cu succes a tuturor acţiunilor deţinute la Piraeus Bank, anunţă ekathimerini.com.

Astfel, ciclul recapitalizării sistemului bancar elen va fi oficial închis şi, prin extensie, cel al economiei Greciei, care şi-a arătat rezistenţa, în pofida noilor provocări, marcând o rată de creştere de patru ori mai mare decât media zonei euro, potrivit sursei citate.

Începând din luna septembrie 2023, HFSF a vândut acţiuni la Eurobank, Piraeus Bank şi Alpha Bank, în timp ce a menţinut o participaţie de circa 18% în National Bank of Greece şi de aproximativ 70% în Attica Bank. Fondul a deţinut participaţii la primele patru bănci comerciale ale ţării, după ce a injectat aproximativ 50 de miliarde de euro pentru recapitalizarea lor în perioada crizei financiare.

După ce guvernul a finalizat înstrăinarea cotei din Piraeus Bank, HFSF, Banca Greciei şi analiştii financiari au apreciat că vânzarea a fost un vot de încredere dat de comunitatea internaţională de investiţii, nu numai pentru sistemul bancar elen, ci şi pentru economia greacă.

La momentul vânzării participaţiei de 27% deţinute de stat la Piraeus Bank, ministrul de Finanţe de la Atena, Kostis Hatzidakis, a declarat că sistemul bancar elen a închis un capitol, menţionând: "De la criză şi de la procedura de recapitalizare, am ajuns la o perioadă în care investitori majori şi-au arătat încrederea în toate băncile de importanţă sistemică din Grecia". Oficialul elen a subliniat că interesul investitorilor a fost de opt ori mai ridicat decât oferta. Kostis Hatzidakis a mai adăugat că preţul de vânzare a acţiunilor a fost stabilit la niveluri mai mari decât cotaţia de închidere de la bursă în vinerea de dinaintea începerii procesului, "ceea ce este extrem de rar la nivel mondial, întrucât în astfel de cazuri de distribuire în masă a acţiunilor preţurile sunt aproape întotdeauna stabilite cu un discount în favoarea cumpărătorilor". Ministrul a adăugat: "Cele mai recent evoluţii recompensează strategia conducerii HFSF care a pregătit şi organizat eficient procesul, şi subliniază corectitudinea alegerilor făcute de guvern, nu numai privind modul şi timpul în care a avut loc vânzarea participaţiilor statului, ci şi, mai general, pentru însuşi sistemul bancar. Şi, până la urmă, reprezintă un succes naţional de luat în seamă".

• Beneficiu dublu pentru stat

Ciclul de succes al ieşirii HFSF din băncile sistemice a început cu Eurobank, urmând Alpha, National Bank of Greece şi Piraeus. Potrivit datelor pe care Hatzidakis le-a prezentat în Parlament, în februarie, statul elen are nu doar un câştig contabil din operaţiuni, ci, mai ales, un beneficiu general din vânzări. Datele arată că pentru salvarea celor patru bănci sistemice, statul grec - prin HFSF - a plătit în total 30,9 miliarde de euro, în timp ce beneficiul pe care l-a avut este, după cum urmează: 28,2 miliarde de euro din obligaţiuni de tip clipping (programul PSI) deţinute de cele patru bănci sistemice; 3,8 miliarde de euro din răscumpărarea obligaţiunilor convertibile; 2,8 miliarde de euro din vânzarea deţinerilor efectuate până în prezent, fără ca programul să fi fost finalizat.

Totalul general este de 34,8 miliarde de euro, adică beneficiul statului în raport cu cele 30,9 miliarde de euro pe care i-a dat pentru recapitalizare este de 3,9 miliarde de euro, fără să fie luate în calcul dividendele din anii 2013-2023, în valoare de 5,5 miliarde de euro plătite de Banca Greciei către stat, în principal datorită furnizării unui sprijin extraordinar de lichiditate sistemului bancar prin asistenţa de urgenţă, noteaă sursa citată.

În discursul susţinut în faţa Parlamentului pe 19 februarie, Hatzidakis a subliniat că rezultatele vânzărilor deţinerilor la Eurobank, Alpha şi National Bank dovedesc corectitudinea alegerilor guvernului.

Poziţia lui Hatzidakis are ecou în opinia multor experţi, inclusiv a profesorului de finanţe Dimitris Kenourgios de la Universitatea din Atena, care a declarat pentru Kathimerini că evoluţiile "semnalează o nouă eră pentru sistemul bancar elen". Domnia sa a precizat: "Se pare că am depăşit, cu dovezi, o perioadă de criză în care aproape jumătate din portofoliile de credite nu au fost deservite şi băncile nu au putut să joace rolul de furnizor de credite în economia Greciei".

Prin salvarea băncilor sistemice au fost salvate şi depozitele cetăţenilor greci, care au fost de aproximativ zece ori mai mari decât costul recapitalizării, iar companiile şi gospodăriile au fost protejate de colaps, potrivit oficialilor guvernamentali.

Kenourgios este de părere că scopul investiţiei statului a fost îndeplinit: "Veniturile statului nu vor depăşi 5 miliarde de euro, dar reversul monedei este că prin recapitalizări băncile au ajutat economia elenă, gospodăriile şi companiile din ţară, iar creditele neperformante au fost reduse. Prin urmare, a existat un efect indirect al recapitalizărilor pentru economia greacă", a conchis profesorul Kenourgios.