Acţionarii "Rafo" au aprobat, miercuri, conversia creanţelor bugetare şi ale creditorilor privaţi în acţiuni, astfel că, pentru moment, Ministerul Finanţelor devine principalul acţionar al rafinăriei, cu 35%. Reprezentanţii rafinăriei susţin că astfel au pus în aplicare planul de reorganizare al Rafo, aşa cum a fost el aprobat de Tribunalul Bacău.
Numai că Finanţele nu au fost de acord cu acest lucru şi au încercat să blocheze AGA de miercuri, solicitînd Tribunalului din Bacău să suspende adunarea generală a acţionarilor printr-o ordonanţă preşedinţială. Termenul a fost fixat pentru 1 aprilie, ceea ce a permis desfăşurarea AGA. Astfel, capitalul social al rafinăriei a fost majorat cu 18.729 de miliarde de lei, prin conversia creanţelor deţinute de creditorii bugetari şi privaţi. În urma deciziei AGA, Ministerul Finanţelor a devenit acţionarul principal al rafinăriei, fără voinţa sa expresă.
Administratorul judiciar al Rafo, Florin Dragomir, recunoaşte că situaţia este într-un fel neuzuală, dar spune că potrivit planului de reorganizare ea are acoperire legală. Numai că Ministerul Finanţelor şi SNP au contestat admisibilitatea planului de reorganizare. În acest proces, Ministerul Finanţelor a cerut strămutarea procesului de la Bacău la Braşov, ceeea ce arată că nici măcar statul nu are încredere într-o instanţă din România! Pînă la soluţionarea recursului, Finanţele nu au comunicat dacă vor ataca şi decizia de majorare a capitatului social decisă miercuri, demers pe care îl poate face în termen de 30 de zile de la publicarea hotărîrii AGA în Monitorul Oficial.
• Ce se poate întîmpla
În cazul în care conversia va rămîne definitivă, atunci situaţia devine şi mai ciudată. Guvernul va fi nevoit atunci să facă exact ceea ce a respins pînă acum: să transfere acţiunile de la Ministerul Finanţelor la AVAS ca să le valorifice!
Adică, Guvernul va fi nevoit să ia el însuşi o decizie pe care a atacat-o ca fiind imorală, considerînd-o un furt din banul public. Şi aici apare şi bomba: conversia face ca rafinăria să-şi stingă datoriile către stat. Numai că printre datoriile care au fost cuprinse în conversie se numără şi o datorie de 2750 de miliarde de lei (TVA neexigibil). Prin conversie, TVA-ul se consideră ca fiind plătit, dar el trebuie apoi returnat rafinăriei. Astfel că statul devine dator la Rafo cu aproape 100 de milioane de dolari! Mai departe, dacă, după conversie, planul de reorganizare eşuează, atunci rafinăria va intra în faliment. Numai că, odată conversia definitivată, statul nu va mai figura ca şi creditor, căci a primit acţiuni în schimb. În această situaţie, statul va rămîne doar acţionar la o societate falimentară! Ceea ce înseamna ca a pierdut 9000 de miliarde de lei!
• Acţiuni mai puţine
Blocarea fuziunii dintre "Rafo" si "Carom" de către judecatorul delegat al Camerei de Comerţ Bacău face ca statul să deţină mai puţine acţiuni prin conversie. Directorul rafinariei, Paul Ivaşcu, susţine că, dacă s-ar fi făcut fuziunea statul ar fi devenit acţionar majoritar, cu peste 60%, din compania RAFO-CAROM. Cum fuziunea a căzut, statul va detine doar 40% din "Rafo"!
În aceste condiţii se nasc mai multe intrebări: ce afacere a făcut statul la Rafo, din moment ce riscă să piardă toţi banii, iar pe deasupra mai poate fi şi bun de plată vreo 100 de milioane de dolari.
De ce a fost suspendat transferul creanţelor la AVAS dacă nu a fost făcut nici un audit? De ce a fost blocată fuziunea Carom - Rafo dacă statul deţine acum mai puţine acţiuni?! Ministerul Finantelor tace însă. Nu era mai simplu ca AVAS să devină acţionar majoritar la o rafinărie curăţată de datorii şi apoi să vîndă acţiunile cui plăteşte mai mulţi bani pe ele?