Studiu BCG: Marele Paradox al Inovaţiei

În prezent, tot mai multe companii consideră inovaţia ca fiind esenţială pentru succes, dar pregătite să o realizeze sunt mai puţine. Această contradicţie este concluzia studiului anual despre inovare al Boston Consulting Group (BCG), ajuns la a 18-a ediţie.

Anul acesta, 83% dintre cei 1000 de executivi chestionaţi-un procent record-au enumerat inovaţia printre primele trei priorităţi, însă doar 3% dintre companii au îndeplinit criteriile BCG pentru a fi "pregătite pentru inovaţie," faţă de 20% în 2022.

"Scăderea de 17 puncte procentuale în ceea ce priveşte pregătirea pentru inovare în doar doi ani este alarmantă. Această scădere ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru orice lider care caută un avantaj competitiv prin inovaţie", a spus Laszlo Juhasz, Director General şi Partener Senior în biroul BCG din Budapesta. "Pandemia, fluctuaţiile economice şi tensiunile geopolitice în creştere au determinat executivii să se concentreze pe agilitate pe termen scurt şi pe gestionarea costurilor, aceasta fiind cauza probabilă a scăderii semnificative a capacităţii de inovare", a adăugat Juhasz.

În această situaţie, companiile trebuie să îşi transforme strategiile de inovare, spune raportul BCG. Cu toate acestea, conform cercetării, mai puţin de o treime dintre executivi au confirmat existenţa unor astfel de planuri pentru companiile lor. Majoritatea continuă să se concentreze pe creşterea eficienţei şi vitezei inovării. Fără obiective clare însă, această abordare riscă să nu realizeze nimic substanţial într-un interval de timp rapid.

Companiile pregătite pentru inovare evită această capcană. În cazul celor 12% dintre companii care raportează o legătură strânsă între strategia de inovare şi strategia corporativă, vedem aplicarea mult mai frecventă a următoarelor şase cele mai bune practici:

Inovaţia este susţinută de CEO sau de un alt lider senior.

Compania înţelege scopul inovaţiei şi modul în care aceasta susţine obiectivele strategice.

Compania se concentrează pe inovaţii care valorifică avantajele strategice unice, cum ar fi talentele speciale, capitalul sau puterea mărcii.

Liderii ştiu în care domenii doresc să inoveze şi în care nu.

Au o viziune despre cum să utilizeze talentele şi resursele în diverse domenii şi intervale de timp care permit atingerea obiectivelor strategice.

Stabilesc obiective specifice şi stimulente care încurajează echipa dedicată inovării să atingă nivelul de progres aşteptat.

În companiile care aplică cel puţin patru din aceste şase practici, veniturile din produsele noi reprezintă un procent cu 5 puncte procentuale mai mare din totalul veniturilor decât mediana, conform studiului BCG.

Rolul GenAI în Inovaţie

Interesant este că avansul GenAI pare să fi zdruncinat încrederea multor executivi în eficienţa utilizării inteligenţei artificiale de către companiile lor. Între 2022 şi 2024, proporţia executivilor care au raportat utilizarea eficientă a AI în companie a scăzut de la 37% la 10%.

Nu şi în cazul companiilor pregătite pentru inovaţie. Acestea sunt de 1,5 ori mai probabil să fi implementat utilizarea GenAI într-unul sau mai multe domenii-şi de cinci ori mai probabil să utilizeze tehnologia pe scară largă. Aceste companii folosesc GenAI şi pentru a accelera procesul de inovare, în timp ce proiectează şi creează produse şi servicii noi.

Campionii inovării

BCG evidenţiază cinci companii ca fiind campioni ai inovării.

Grupul indian Tata, unde CEO-ul Natarajan Chandrasekaran dirijează inovaţia, se concentrează pe trei principii: gândeşte şi tinde către măreţie; întâi direcţia, viteza după; valorile corporative sunt mai importante decât evaluarea pieţei. Datorită acestora, Tata gândeşte măreţ: plănuieşte o investiţie de 120 de miliarde de dolari între 2022 şi 2027.

Aptiv, furnizorul de tehnologie auto de 20 de miliarde de dolari, este un jucător cheie pe drumul către electromobilitatea viitorului. Strategia de afaceri a companiei este construită pe o viziune clară, actualizată regulat, clasificând domeniile de inovare şi platformele viitoare pe baza acestei viziuni.

Novo Nordisk şi Eli Lilly, a căror angajament pe termen lung pentru tratarea diabetului alături de inovaţia în tratament, le-a permis să ocupe poziţii de lider pe piaţa medicamentelor pentru obezitate.

Producătorul de cipuri Nvidia, fondat în 1993, şi-a schimbat strategia cu peste un deceniu în urmă. CEO-ul Jensen Huang a schimbat focalizarea inovaţiei de la grafica pe calculator la piaţa emergentă a cipurilor AI. Deşi această piaţă a fost de "zero miliarde de dolari" în primii ani, conform lui Huang, Nvidia a investit în noi capabilităţi şi arhitecturi de cipuri pentru a câştiga o poziţie de lider în centrele de date AI. Astăzi, microarhitectura Hopper a Nvidia stă la baza ChatGPT, iar Nvidia este a treia cea mai valoroasă companie din lume după Microsoft şi Apple.