Studiu: Comunităţile de energie, o soluţie pentru reducerea facturilor la energie

Un studiu recent realizat de Corina Murafa (expertă în politici energetice) şi Anca Adamescu (consultant independent în sustenabilitate) demonstrează potenţialul comunităţilor de energie şi abordează lacunele legislative pe care România le are în această privinţă, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, estimările spun că românii ar beneficia de reduceri semnificative la facturi, dacă acest model ar fi implementat pe scară largă.

Care este situaţia în România?

În România s-a dezvoltat, pe întreg teritoriul ţării, o mişcare cetăţenească ambiţioasă de proiectare a unor comunităţi de energie. Cercetarea a identificat 21 de proiecte de comunităţi de energie, din care două au şi reuşit să se înfiinţeze şi să funcţioneze, în limitele cadrului legal existent. Asta în condiţiile în care, autorităţile nu au organizat sesiuni de informare, nu au acordat finanţări şi nu au făcut evaluări cu privire la oportunităţile acestor modele.

Ce oferă studiul?

Studiul pune în mâinile cetăţenilor şi comunităţilor locale instrumente şi cunoştinţe tehnice de a pleca la drum spre un proiect de comunitate de energie. Astfel, autoarele propun modele tehnico-economice pentru cele mai întâlnite tipuri de comunităţi de energie dorite în România:

• o comunitate de energie la bloc;

• o comunitate de energie într-un cartier rezidenţial nou, de case;

• o comunitate de energie prin parteneriat public-privat la nivelul unei comune de dimensiuni medii;

• o comunitate de energie la nivelul unui întreg oraş mic.

"Studiul este o premieră în România. Arată nu numai lacunele legislative majore care împiedică dezvoltarea comunităţilor de energie la noi, ci mai ales cât de fezabilă este această formă de participare la piaţa de energie. Bazându-ne pe date reale culese din teren, am concluzionat că o comunitate de energie, la nivelul unui bloc sau a unui sat din România, reprezintă o investiţie de câteva sute de euro pe cap de locuitor şi se amortizează, în medie, într-o perioadă cuprinsă între 1 şi 7 ani. Ulterior, după amortizarea investiţiei iniţiale, membrii comunităţii îşi acoperă consumurile în întregime din energia produsă, sunt protejaţi în faţa sărăciei energetice şi se bucură de independenţă energetică." a declarat Corina Murafa, expertă în politici energetice şi co-autoare a studiului.

"Studiul este un important pas înainte pentru mişcarea comunităţilor de energie din România pentru că pune pe hartă toate iniţiativele şi ne ajută să înţelegem cine sunt şi ce vor să facă aceşti pionieri ai democraţiei energetice. Este vorba de o primă analiză a obstacolelor pe care le întâmpină cei care vor să îşi producă în comun propria energie curată, dar şi a soluţiilor posibile. Nu în ultimul rând, pentru că este un domeniu atât de nou, oamenii au nevoie de modele tehnice şi financiare de la care să plece atunci când gândesc un proiect de comunitate de energie, iar studiul răspunde tocmai la această nevoie." a explicat Andrei Crăciun, coordonator de campanie în cadrul Greenpeace.

Ce este o comunitate de energie şi ce beneficii aduce?

Comunităţile de energie reprezintă iniţiative în care cetăţenii, întreprinderile de mici dimensiuni, administraţiile publice locale şi alte organizaţii colaborează pentru a genera, gestiona şi consuma energie în mod colectiv. Aceste iniţiative sprijină utilizarea surselor regenerabile de energie (solar, eolian, geotermal), promovează eficienţa energetică şi reduce semnificativ facturile la energie ale membrilor.

Comunităţile de energie europene au generat venituri de două până la opt ori mai mari pentru comunităţile locale decât capacităţi similare de energie regenerabilă dezvoltate de actori privaţi din afara comunităţii. Calculele efectuate în 2020 şi 2022 în şapte state care folosesc astfel de modele indică economii anuale la factura de energie electrică de 62%.