Studiu: Efectul de seră poate face prăpăd într-un timp foarte scurt

Mediul înconjurător se află într-un echilibru foarte fragil. Cea mai mică schimbare poate provoca un dezastru major. O echipă de cercetători franco-elveţieni a simulat pentru prima dată întregul proces de efect de seră care poate transforma o planetă perfect locuibilă precum Pământul într-o minge sterilă cu temperaturi infernale. Un studiu care urmează să permită în special o mai bună cercetare a planetelor din afara sistemului solar, dar ar putea avea şi repercusiuni pentru mai multe studii terestre. Echipa de astronomi de la Universitatea din Geneva (Unige), cu sprijinul laboratoarelor CNRS din Paris şi Bordeaux, aflată la originea acestei "premiere mondiale" demonstrează că o uşoara creştere a luminozităţii Soarelui ar fi suficientă "pentru a provoca acest dezastru şi a face planeta noastră nelocuabilă" prin creşterea temperaturii cu câteva zeci de grade. În comparaţie, încălzirea globală, provocată de om şi cauzată de concentraţia de gaze cu efect de seră în atmosferă, se exprimă mai degrabă în zecimi de grad Celsius de creştere a temperaturii. "Până acum, alte studii cheie în climatologie s-au concentrat pe studierea fie a stării temperate înainte de evaporare, fie a stării nelocuibile după evaporare", explică Martin Turbet, cercetător în laboratoarele CNRS din Paris şi Bordeaux şi coautor al studiului publicat în jurnalul Astronomy & Astrofizica. "Este prima dată când o echipă studiază tranziţia în sine cu un model 3D al climatului global şi este interesată de modul în care clima şi atmosfera evoluează în timpul acestui proces", a adăugat el, potrivit unui comunicat de presă al Unige difuzat luni. Vaporii de apă au un un rol central în captarea căldurii radiaţiei solare, la fel ca o pătură de supravieţuire, şi astfel împiedică disiparea acesteia în vidul spaţial. Acesta este efectul de seră. Puţin efect de seră poate crea condiţiile temperate cunoscute de exemplu pe Pământ, prea mult efect de seră şi planeta devine o oală sub presiune. "Există un prag critic pentru această cantitate de vapori de apă dincolo de care planeta nu se mai poate răci. "De acolo, totul o ia razna, până când oceanele se evaporă în cele din urmă complet şi temperatura ajunge la câteva sute de grade", explică Guillaume Chaverot, fost cercetător post-doctorant la Departamentul de Astronomie din Unige şi autor principal al studiului. Unul dintre punctele cheie ale studiului descrie apariţia "unui model de nor foarte particular, care contribuie la efectul de evaporare şi face fenomenul inexorabil", explică Guillaume Chaverot. Acest motiv ar putea reprezenta o "amprentă" specifică a fenomenului, posibil detectabil pe exoplanete - aceste planete care orbitează în jurul altor stele decât Soarele şi sunt din ce în ce mai numeroase pentru a fi înregistrate de astronomi. Prima exoplanetă a fost descoperită şi de doi cercetători de la Unige. "Una dintre principalele noastre motivaţii este de a determina potenţialul lor de a adăposti viaţa",explică profesoara Bolmont, directoare a Centrului pentru Viaţă în Univers (CVU) la Unige şi coautoare a studiului. Dar autorii studiului îl văd şi ca un material pentru cercetare pe Pământ. Acest lucru ar implica să se determine dacă, la fel ca o creştere mică a luminozităţii Soarelui, gazele cu efect de seră pot, de asemenea, să demareze acest proces. "Dacă da, următoarea întrebare va fi să se determine dacă temperaturile de declanşare sunt aceleaşi pentru cele două procese", subliniază comunicatul. "În ipoteza în care acest proces de evaporare s-ar declanşa, o evaporare de numai 10 metri din suprafaţa oceanelor ar avea ca rezultat o creştere a presiunii atmosferice la sol cu 1 bar. În câteva sute de ani, am ajunge la o temperatură de peste 500°C la sol", explică Guillaume Chauverot. "Mai târziu, am ajunge chiar la 273 de bari presiune şi peste 1.500°C, când toate oceanele ar fi în cele din urmă evaporate", a adăugat el. Guillaume Chauverot a primit o bursă de cercetare pentru a studia în continuare la Institutul de Planetologie şi Astrofizică Grenoble (IPAG) din Franţa.