Cornerstone Communications, firmă de consultanţă locală specializată în relaţia cu investitorii şi piaţa de capital, împreună cu MIA Marketing, companie românească de cercetare a pieţei, au finalizat o nouă ediţie a studiului Market Pulse, dedicat pieţei de capital şi comportamentului investitorilor de retail din România, potrivit unui comunicat remis redacţiei.
Conform comunicatului, cercetarea s-a desfăşurat în perioada decembrie 2022 - februarie 2023 şi a fost efectuată pe un eşantion de 326 de persoane, fiind axată pe obiceiurile de investiţii ale investitorilor de retail locali cu expunere în companii listate la Bursa de Valori Bucureşti.
"Rezultatele studiului au evoluat faţă de prima ediţie, de la finalul anului 2021. În timp ce energia, utilităţile şi IT&C rămân sectoarele cheie de interes pentru majoritatea investitorilor, am observat două schimbări majore. În primul rând, a fost înregistrată o creştere semnificativă a numărului de investitori care au decis să devină acţionari în companii listate pe piaţa AeRO, ceea ce reflectă un apetit tot mai ridicat pentru investiţii în companii antreprenoriale, cu perspective de creştere la evaluări atractive. În al doilea rând, există o aplecare către investiţiile pe termen lung, mulţi dintre investitori alegând să îşi menţină poziţiile pe o perioadă mai lungă având în vedere volatilitatea pieţei. Această schimbare în abordare este una importantă de menţionat, având în vedere că la sfârşitul anului 2021, abordarea acestora era una speculativă. Prin urmare, putem observa că această tendinţă se transpune deja şi în lichiditatea semnificativ mai redusă înregistrată în primul trimestru din acest an. Cu toate acestea, rezultatele studiului ne arată că investitorii au în plan să se poziţioneze ca şi cumpărători în 2023, un aspect crucial luând în considerare potenţialele oferte şi plasamente ce urmează să aibă loc atât pe Piaţa Principală, cât şi pe AeRO", a declarat Zuzanna Kurek, CEO al Cornerstone Communications.
Principalul criteriu de participare la studiu a fost ca respondenţii să aibă capital plasat în acţiuni ale companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti la momentul desfăşurării cercetării. Din punct de vedere al pieţelor unde sunt cotate acţiunile deţinute, 55% dintre respondenţi au afirmat că deţin acţiuni listate doar la BVB, iar 45% deţin acţiuni ale unor companii cotate la BVB şi pe alte burse. Aceste cifre demonstrează o inversare a trendului înregistrat anul trecut, când doar 39% dintre participanţi deţineau acţiuni listate doar la BVB. Persoanele care deţin acţiuni cotate la BVB au portofolii diversificate, dar proporţiile respondenţilor care au şi alte tipuri de investiţii sunt, în mare parte, inferioare celor înregistrate în ediţia trecută: 42% deţin depozite bancare (vs. 56% în 2021), urmate de proprietăţi imobiliare (38% vs. 52% în 2021), titluri de stat (34% vs. 33% în 2021), obligaţiuni (29% vs. 32% în 2021), criptomonede (20% vs. 62% în 2021) şi metale preţioase (9% vs. 38% în 2021), arată comunicatul.
Respondenţii studiului Market Pulse au afirmat că portofoliul lor cuprinde, în medie, 10 companii listate. 78% dintre participanţi deţin atât acţiuni cotate pe piaţa principală a BVB, cât şi pe piaţa AeRO. De asemenea, 15% dintre respondenţi deţin acţiuni listate doar pe Piaţa Principală, în timp ce 7% sunt investitori în companii listate doar pe piaţa AeRO. În ceea ce priveşte structura investiţiilor pe cele două pieţe, portofoliul mediu al unui investitor la BVB este alcătuit din 63% acţiuni listate pe Piaţa Principală, restul de 37% fiind de pe piaţa AeRO. În comparaţie cu ediţia anterioară a studiului, se observă o creştere a interesului investitorilor pentru piaţa AeRO, în contextul în care în 2021, doar 54% deţineau acţiuni cotate pe ambele pieţe, iar 44% erau investitori în companii listate doar pe Piaţa Principală. De asemenea, şi împărţirea pe pieţe a acţiunilor deţinute confirmă acest lucru, în 2021 aceasta fiind de 76% acţiuni listate pe Piaţa Principală şi numai 24% pe piaţa AeRO.
"Rezultatele celei de-a doua ediţii a studiului ne arată că după un 2021 al experimentelor şi un an 2022 marcat de multiple turbulenţe, investitorii se îndepărtează de piaţa crypto şi de cea a metalelor preţioase. Aceştia preferă să menţină un interes crescut în acţiuni româneşti şi internaţionale şi în instrumente generatoare de venituri fixe, precum depozite bancare sau titluri de stat. În ceea ce priveşte activitatea pe piaţa de capital, observăm că aceştia preferă să fie prudenţi în legătură cu performanţa pieţei locale, pe fondul temerilor legate de o potenţială recesiune în Europa, o inflaţie care nu pare să scadă în ritmul dorit, dar şi dobânzi care continuă să rămână la un nivel ridicat", a declarat Ciprian Zamfirescu, Partener MIA Marketing.
În legătură cu motivele pentru a investi la BVB, 78% dintre respondenţi au menţionat obţinerea de profit din capitalul de care dispun, un procent similar cu cel înregistrat în 2021. De asemenea, 59% dintre participanţii la studiu investesc pentru diversificarea investiţiilor, iar 46% pentru a se "pensiona" mai devreme. Criteriile în alegerea companiilor indicate de investitori sunt planurile de dezvoltare ale companiei, managementul profesionist, evoluţia profitabilităţii companiei, rezultatele financiare obţinute în ultimii trei ani şi reputaţia antreprenorului din spatele companiei. De cealaltă parte, principalele bariere în calea investiţiilor în companii sunt încrederea scăzută în conducerea companiei, neînţelegerea produselor sau serviciilor oferite de companie, perspectivele scăzute de creştere, slaba încredere în antreprenor şi nivelul ridicat de îndatorare, se mai precizează în comunicat.
Cele mai multe investiţii ale respondenţilor sunt realizate în sectoarele de energie/utilităţi (80%), IT&C (78%) şi domeniul financiar-bancar (72%), dinamică menţinută din 2021. Acestea sunt urmate de sectoare precum agricultură (57%), producţie industrială/construcţii (48%) şi imobiliare (39%). Din punct de vedere al domeniilor cu cea mai bună evoluţie estimată pentru anul 2023,
76% dintre respondenţi au menţionat sectorul de energie/utilităţi, 61% - IT&C şi 45% - agricultură. La polul opus, domeniile văzute de investitori ca având o evoluţie slabă în acest an se numără comerţ şi retail (64%), imobiliare (63%) şi producţie industrială/construcţii (53%).
În anul 2023, majoritatea investitorilor (56%) se aşteaptă la o evoluţie discretă a pieţei din România, în care unele sectoare vor performa peste aşteptări, iar altele vor avea rezultate în scădere. În acelaşi timp, 30% din respondenţi prevăd o evoluţie pozitivă, cu o creştere de peste 15% a principalilor indici, şi doar 14% sunt de părere că principalii indici vor scădea cu peste 15%. În ceea ce priveşte evenimentele cu potenţial impact negativ asupra pieţei, cele mai nominalizate de către investitori au fost o recesiune în Europa (64%), inflaţia ridicată (55%), dobânzile în creştere (52%), o criză financiară globală (43%) şi continuarea războiului din Ucraina (40%).
În 2022, 74% dintre investitori au cumpărat mai multe acţiuni decât au vândut, pentru 15% dintre respondenţi cumpărările şi vânzările au fost aproximativ egale, în timp ce doar 11% au vândut mai multe acţiuni decât au cumpărat. Pentru anul 2023, 55% au menţionat că, în principal, vor avea cumpărarea drept activitate principală pe piaţa de capital, 40% au afirmat că îşi vor păstra poziţiile şi numai 5% estimează că, în principal, vor vinde acţiunile pe care le deţin şi nu au planuri de a investi mai activ.
Studiul efectuat de MIA Marketing include răspunsuri primite din partea unui număr de 326 de investitori de retail, care la momentul cercetării aveau capital investit la Bursa de Valori Bucureşti. Dintre respondenţi, 26% au vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, 41% între 36 - 45 de ani, iar 33% au peste 46 de ani. Referitor la educaţia acestora, 95% dintre participanţi au studii superioare, în timp ce din punct de vedere ocupaţional, 52% sunt salariaţi, 30% antreprenori, iar 18% se încadrează în altă situaţie (de exemplu, liber profesionist, student, etc.).
1. sa nu gresiti antetul.
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2023, 10:57)
nerelevant doamna „suzana” studiul vietii facut de dumneavoastra cand bvb se lauda cu peste sutele de mii de conturi de tranzactionare la bvb.
1.1. haha (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2023, 11:58)
un atac destul de ieftin, dar trecand peste hai sa ne referim la fondul problemei, si acela e nr de mii de conturi de tranzactionare. Care 40 mii? in conditiile in care numai eu am cont la 5 brokeri. O intrebare buna e de ce am cont la 5 brokeri, poate mi-e teama, nush care ma trage in teapa, hai sa avem un asf care sa supravegheze, un bvb cu reguli corecte si transparente, cum se poate ca (scuzati cacofonia) CONDUCEREA BVB sa se astepte la 280 companii sa acceseze fonduri pt listare si doar 3 sa vina, dintre care una e impinsa de un broker care are participatie la ea? CUM SE POATE DOMNILOR ASA CEVA? de ce discrepanta asta? pt ca nu lucrati la ce trebuie sa faceti bvb atractiva pt investitori. ODATA CU PPurile investitorii v-au demonstrat ca exista bani in piata, chiar daca multi erau speculatori amatori si au luat-o in barba nu conteaza, bani exista, doar ca voi bvb concurati cu multi brokeri straini si fintechuri cu aplicatii friendly, parlamentarii ne spun despre CASS ca e legea stramba dar asta e n-au ce sa faca ( un angajat a platit deja cass, mai ia dividende de la bvb DEJA IMPOZITATE si tot mai plateste alt cass daca e peste prag) deci NU ATI ELIMINAT DECALRATIA ANAF CU CARE VA LAUDATI. Conducerea bvb la fiecare conferinta prezinta alte cifre, cele care conving. DE CE NU AVEM LICHIDITATE? DE CE COMPANIILE NU RESPECTA REGULILE PRIVIND RAPORTAREA, CALENDARUL FINANCIAR, MCS-URILE, de ce fiecare face ce vrea aici? MI-AS DORI SA INVESTESC MAI MULT LA BVB, DA-TI-MI MOTIVE!!!
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2023, 12:29)
Ei se laudau ca au eliminat declaratia ANAF pentru ca, avand in vedere ca portofoliul mediu la retail anul trecut era 3800 de euro, adica sub 20.000 RON, cu siguranta majoritatea au dividende sub pragul de 12 salarii minime brute (adica 30.600 RON pe anul 2022, 36.000 RON va fi pe anul asta) deci nu mai trebuie sa depuna declaratie la ANAF. Asta o depun doar "burghejii" care incaseaza bani grei din dividende :)) De aia s-au laudat ei, pentru investitorii obisnuiti, nu pentru bibani ...
1.3. nu intelegi (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2023, 12:52)
acum au redus pragul la 6 salarii, nu e doar pt burgheji, daca ai blue chips si altele cu high div yield atingi usor suma, e tripla impozitare! 1 data banii pe care i ai obtinut prin munca si pe care ii bagi la bvb, a 2 a oara ca ti se opreste la sursa pt dividend si a 3a oara cand completezi declaratia cass. CASS nu este o taxa ci un impozit, ca nu primesti nimic in schimb daca tot platesti mai mult, nu e ca in germania
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2023, 13:05)
Ce inseamna a elimina ?
1.5. a fugit din NRF. (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2023, 13:12)
asta multumita lui Burduja,Dragoi,Gusta,Hanga si Tanase.
vezi poza vietii la parlament cum latrau sus si tare ce au descoperit ei pentru schimbarea impozitarii in 2023.
impozit mai mare cu 60% pe dividend de la 5% la 8%+impozit 1% sau 3% oprit la sursa+impozit de 10% CASS la brutul realizat calculat la salariul minim/economie facut din pix si fara a deduce pierderile,adica pierderea nu mai sta in pixul lor.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2023, 13:50)
Asa este, acum de anul acesta vor fi trei praguri, la 6, 12 si 24 de salarii minime ...
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2023, 13:54)
Atentie, CASS se calculeaza la dividendul NET, adica incasat efectiv, deci daca dividendele NETE sunt peste acele praguri, atunci se aplica CASS 10 %. Si la dividendele NETE trebuie sa adaugi la calcul si eventualele profituri NETE realizate din tranzactii bursiere, adica dupa ce se scade retinerea la sursa de 1 sau 3 %
1.8. Aha. (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2023, 15:47)
atentie si mai mare!
adunam tot dar fara sa scadem nimic?
De ce sa aduni toate veniturile din dividende+chirii+dobanzi+profi t din tranzactii cu valori mobiliare+venituri din arenda+venituri din piscicultura si sa platesti CASS de 10% din total?
Este corect si legal fara sa scazi pierderile pe care le ai din tranzactii ca nu toate sunt castigatoare in tara in care codul fiscal se schimba de 150 ori/an si apar ordonante de urgenta peste noapte publicate in monitorul oficial pe 30.12.2022 cu stabilire impozit retroactiv?
mutam tot capitalul pe extern si scapam de golaneala.
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2023, 21:49)
Mai grav e ca si daca ai pierdut din vanzare actiuni...dar ai dividende cu valoare peste prag...tot platesti CASS... pt ca nu poti sa-ti deduci pierderea de pe TTV din castigul pe dividende...deci...tot stramba e...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2023, 12:02)
Există studii solide care arată că bogăția este distribuită la 99,99%, în timp ce 0.01% n-au de niciunele. :)))))))))