STUDIU SAS: Băncile în 2035 - trei posibile scenarii

În vreme ce forţe disruptive perturbă sectorul financiar, directorii de bănci analizează îndeaproape rolul acestor instituţii, aflate în prezent în cea mai competitivă piaţă de până acum, arată un comunicat de presă transmis redacţiei.

"Ce rezervă viitorul? Şi cum pot fi abordate provocările pentru a crea un viitor luminos atât pentru industrie, cât şi pentru întreaga lume? La aceste întrebări răspunde studiul "Băncile în 2035: trei posibile scenarii", dezvoltat de către Economist Impact şi sponsorizat de SAS, lider global în analytics", arată sursa citată.

Raportul, primul dintr-o serie de două, prezintă trei scenarii distincte pentru sectorul bancar în anul 2035. Prin intermediul unor cercetări amănunţite şi cu ajutorul interviurilor cu experţi în domeniu, Economist Impact a realizat următoarele:

-A creat o imagine a "megatrendurilor" care ar putea transforma sectorul financiar în următorul deceniu.

-A identificat riscuri şi oportunităţi prezentate în combinaţii diferite de trenduri.

-A subliniat modurile specifice în care băncile pot evolua pentru un viitor mai echitabil, mai etic şi sustenabil.

"Evoluţia rapidă a sectorului bancar în contextul unor incertitudini sporite naşte o întrebare fundamentală: care este scopul băncilor?" afirmă Yuxin Lin, Senior Manager în cadrul departamentului Policy and Insights al Economist Impact.

"Modul în care vor răspunde liderii acestor instituţii la întrebare şi deciziile pe care le vor lua în urma acestui răspuns vor redefini întreaga industrie", a mai spus Yuxin Lin.

"Băncile au puterea de a ridica nu doar economia globală, ci şi întreaga societate. Alegând să combine tehnologia şi inovarea cu intenţie, băncile pot deschide o cale orientată către atingerea ţelurilor, unde scopurile superioare şi profitabilitatea merg mână în mână. Iar dacă aleg să nu meargă pe acest drum, o oportunitate magistrală de a face o schimbare majoră va fi risipită, cu potenţiale consecinţe deosebit de serioase", spune Alex Kwiatkowski, Director of Global Financial Services în cadrul SAS.

• Scenariul 1: Pot băncile transformate să recapete încrederea publicului?

După criza financiară din 2008, băncile au suferit probleme de reputaţie. Mai exact, sectorul financiar este între cele mai lipsite de încredere, doar 54% dintre cetăţeni având o opinie pozitivă faţă de instituţiile bancare, conform Barometrului Edelman Trust din 2022.

Privind către 2035, scenariul 1 descrie o lume în care băncile folosesc transformarea digitală pentru a-şi reabilita imaginea. Instituţiile au politici şi sisteme de protecţie a datelor şi anti-fraudă mai puternice şi s-au conformat legislaţiei orientate către client. Transparenţa ridicată şi protecţia consumatorului oferă încredere, deschizând uşile unor noi parteneriate care promovează noi oferte lucrative. Platformele digitale reunesc unitar toate aspectele financiare din viaţa clienţilor în moduri personalizate.

"Încrederea acordată de clienţi, care se construieşte în ani de zile, poate fi pierdută într-o clipă. Pe măsură ce procesul de digitalizare accelerează, este crucial ca băncile să dezvolte abordări hiper-personalizate în lupta împotriva unor riscuri din ce în ce mai diverse. În procesul de găsire a unui echilibru între experienţa utilizatorilor şi gestionarea riscurilor, o abordare care integrează în mod unitar managementul fraudei şi al pericolelor cu deciziile de angajament pe parcursul întregului contact cu clienţii poate reduce costurile şi poate îmbunătăţi infrastructura IT a băncilor, sporind veniturile şi rata de retenţie a consumatorilor", susţine Stu Bradley, Senior Vice President of Fraud and Security Intelligence în cadrul SAS.

• Scenariul 2: Ar putea băncile să fie catalizatorul unor acţiuni generalizate în privinţa climatului, susţinând tranziţia către industrii curate?

Rezolvarea crizei climatice va necesita un nivel de cooperare şi de colaborare globală nemaiîntâlnit până acum. Conform ONU, actualele angajamente ale guvernelor în privinţa reducerii gazelor cu efecte de seră sunt sub nivelul necesar pentru a limita încălzirea globală la 1,5° C peste nivelurile din perioada pre-industrială. Evitarea celor mai periculoase scenarii ale schimbărilor climatice necesită acţiuni rapide şi decisive.

Scenariul 2 prevede o comunitate globală hotărâtă să combată încălzirea globală în 2035, unde decarbonizarea este o prioritate în sectoarele energiei, infrastructurii şi transportului. Oraşele au fost regândite pentru eficienţă energetică şi rezilienţă împotriva schimbărilor climatice. Sursele de energie regenerabilă ieftine şi tehnologiile verzi au devenit norma.

"Leadershipul în privinţa schimbărilor climatice asumat de sectorul bancar va duce la progrese importante în multe industrii în privinţa scopurilor de emisii zero net până în 2050 - acesta începe acum prin analize şi modele mai bune, dar şi cu un management avansat al riscurilor. Îmbunătăţindu-şi abilitatea de a modela scenarii de risc climatic şi de a înţelege potenţialul impact asupra propriului capital, băncile pot propulsa tranziţia verde şi pot avansa rezilienţa globală în faţa încălzirii globale", arată Troy Haines, Senior Vice President şi Head of Risk Research and Quantitative Solutions în cadrul SAS.

• Scenariul 3: Cum vor gestiona băncile o lume fragmentată geopolitic?

Cu toate că lumea încearcă să lase deja în urmă problemele cauzate de pandemia de Covid-19, incertitudinile economice continuă. Efectele ulterioare ale pandemiei au exacerbat tensiunile între superputerile economice ale lumii, în timp ce statele în curs de dezvoltare au de dus o povară şi mai mare, populaţiile acestora suferind consecinţe disproporţionate.

Având în vedere un astfel de context, nu este dificil de imaginat al treilea scenariu, care ilustrează o scenă globală geopolitic fragmentată în 2035, marcată de interese divergente şi de o inversare a multilateralismului giganţilor economici ai planetei. Tratate bilaterale şi regionale au înlocuit Organizaţia Mondială a Comerţului. Sistemul financiar global a fost fracturat de către sistemele de plată alternative ale rivalilor, dar şi de creşterea popularităţii monedelor digitale.

"Deglobalizarea, accelerată de evenimentele recente de pe mapamond, va duce la creşterea inegalităţilor sociale cu care ne confruntăm în prezent. Indiscutabil, sistemul financiar şi banii sunt în centrul atenţiei. Fiecare dintre noi trebuie să îşi asume rolul de a promova un viitor mai incluziv şi sustenabil, prin acţiunile din prezent", afirmă Theodora Lau, fondator al Unconventional Ventures.