STUDIUL REPATRIOT: Jumătate dintre românii din diaspora vor să se întoarcă acasă

Aproape jumătate dintre românii plecaţi să lucreze în aşte ţări (mai exact 47%) vor să se întoarcă acasă, arată rezultatele celui mai recent studiu despre diaspora românească. Cercetarea a fost comandată de RePatriot (un proiect al Romanian Business Leaders - RBL) şi realizată de Open-I Research, aceasta adresându-se unui eşantion de 1810 români din ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franţa, Canada, Austria, Norvegia, Belgia.

Reprezentanţii RePatriot consideră că, spre deosebire de anul trecut, când numărul celor care doreau să se întoarcă era cu 10 procente mai mare, anul acesta cifrele nu sunt foarte încurajatoa­re.

Adina Nica, Managing Director Open-I Research, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu presa: "Dintre românii care nu vor să se întoarcă în ţară (53% din românii emigraţi), 83% declară că principalul motiv este corupţia şi 72% viaţa politică actuală. Dacă aceste probleme s-ar ameliora, împreună cu îmbunătăţirea sistemului sanitar, sistemul educaţional şi reducerea birocraţiei, aceştia ar lua în considerare repatrierea".

Principalele răspunsuri date de cei intervievaţi la întrebarea ce vizează motivul pentru care doresc să revină în ţară sunt: "Pentru că vreau să fiu din nou acasă!", "Pentru a fi alături de cei dragi!" sau "Vreau să fac ceva pentru a ajuta România!".

Marius Bostan, iniţiator al proiectului, a deschis întâlnirea cu reprezentanţii mass-media spunând: "Diaspora este cea mai mare comoară a Româ­niei, sunt fraţii noştri plecaţi. Noi ne propunem să-i ţinem cât mai aproape de ţară şi să le oferim cât mai multe oportunităţi de reîntoarcere acasă. Ştim că nu un număr foarte mare se vor întoarce acasă, dar fiecare om câştigat pentru România are o valoare formidabilă".

Odată cu manifestările din 10 august a fost readusă în atenţie problema privind respectarea demnităţii românilor, dar şi aprecierea contribuţiei lor la dezvoltarea ţării noastre.

Dragoş Anastasiu, unul dintre reprezentanţii RePatriot şi fondatoul Eurolines, a declarat: "Că am plecat a fost probabil cea mai bună decizie care mi s-a întâmplat, dar la fel de bună a fost şi că m-am întors". Acesta a vorbit des­pre nevoia de respect şi despre eliminarea birocraţiei. Acesta a prezentat cazuri concrete şi a cerut administraţiei eliminarea acestor bariere adminis­trative şi comportamentale spunând că principalul lucru pe care românii şi mai ales conducătorii noştri trebuie să-l arate diasporei este respectul, care poate fi dovedit în diferite momente, importante pentru diaspora.

"În momentul când diaspora se întoarce acasă, să ne organizăm la graniţe, să-i primim cu respect. Niciun cetăţean să nu petreacă mai mult de 15 minute la graniţă sau la aeroprort. La fel şi pentru momentul votului - să nu petreacă nimeni mai mult de 15 minute la vot", a mai spus domnul Anastasiu.

Echipa RePatriot solicită autorităţilor române simplificarea tuturor interacţiunilor necesare în astfel de momente. Ei susţin că recăpătarea cetăţeniei române ar trebui să se poată face printr-o simplă cerere, iar procedura să nu dureze mai mult de 30 de zile. Solicitarea unei serii de acte, pe care statul român le deţine oricum (certificat de naştere, de căsătorie, renunţarea la cetăţenie), reprezintă acte birocratice inutile şi nerelevante, evidenţiază domnia sa.

Robert Stredie, preşedintele Ligii Studenţilor Români din Străinătate, a prezentat Alianţa dintre organizaţiile studenţeşti din Basarabia şi România, finalizată printr-un pact semnat la Covasna şi care reiterează credinţa că rolul unei Diaspore unite cu Ţara are un rol major în apărarea valorilor comune şi dezvoltarea economică.

Acesta a declarat: "Mulţi dintre cei plecaţi la studii ar dori să revină acasă să pună în aplicare ce au învăţat în străinătate. Sperăm ca prin programul de internship-uri în companiile din Româ­nia, pe care o să-l lansăm în 2020, să-i ajutăm pe cât mai mulţi să revină".

Gabriel Paal, unul dintre membrii echipei RePatriot, a subliniat că, întors în România după 12 ani de succes în industria oil and gas, îşi doreşte ca elevii şi studenţii să primescă o educaţie financiară adecvată. Printre altele, Andreea Petrişor, tot din cadrul RePatriot, care a revenit acasă după o carieră de nouă ani în project management în Roland Berger, Nicuţa Enache - repatriată din Italia şi fondatoarea a două restaurante în Bucureşti şi Hilde Brandl - arhitect -, care s-a întors în România din Germania, au subliniat importanţa Zilelor Diasporei şi implicarea liderilor de business în prezentarea oportunităţilor credibile din ţara noastră.