Sumele negociate de Nicu Ştefănuţă au fost votate în Plenul Parlamentului European

Europarlamentarul USR Nicu Ştefănuţă (Renew Europe) este negociatorul bugetului UE pentru anul 2023 din partea Parlamentului European, arată un comunicat transmis redacţiei.

Sumele negociate de către acesta cu celelalte grupuri politice au fost votate în plenul Parlamentului European, în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg din 19 octombrie.

Votul va deschide perioada de 21 de zile de conciliere între cele trei instituţii - Parlamentul European, reprezentat de Nicu Ştefănuţă, Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de Jiri Georgiev, Secretar de Stat al Republicii Cehe şi Comisia Europeană, reprezentată în negocieri de către Comisarul pentru Buget şi Administraţie, Johannes Hahn.

"Parlamentul European transmite astăzi un mesaj important, acela că oferim un buget în conformitate cu nevoile cele mai mari ale cetăţenilor Europei: securitate energetică accesibilă, siguranţă în faţa războiului, sprijin pentru aliaţii noştri din Ucraina, redresare economică" declară europarlamentarul sibian Nicu Ştefănuţă.

Întreg bugetul Uniunii Europene se ridică la peste 300 de miliarde de euro, 187 de miliarde din Cadrul Financiar Multianual şi restul din Next Generation EU, bani pentru planurile naţionale de redresare şi rezilienţă.

Bugetul UE pentru 2023 va ajuta statele membre să continue marile investiţii importante şi reformele necesare pentru redresarea economică după pandemie. Cu toate acestea, acest buget nu este adaptat contextului instabil în care se află Europa din cauza războiului de la graniţele noastre, inflaţiei şi facturilor la energie în creştere. Prin urmare, europarlamentarul a cerut redeschiderea bugetului pe 7 ani, a Cadrului Financiar Multianual pentru a adapta răspunsul bugetar al Uniunii la crizele actuale.

Iată sumele negociate de europarlamentarul Ştefănuţă cu celelalte grupuri politice din Parlamentul European, acestea urmând să fie negociate de Nicolae Ştefănuţă şi Consiliu în zilele următoare:

• Consecinţele războiului din Ucraina pentru Europa - 853 milioane euro, printre care:

-Bani pentru cercetătorii ucraineni prin programul Marie Sk³odowska-Curie - 50 milioane;

-Bani pentru studenţii si profesorii ucraineni prin programul Erasmus+ - 200 milioane;

-Bani pentru statele membre şi organizaţiile internaţionale care gestionează fluxurile de migranţi ucraineni - 100 milioane, prin Fondul pentru migraţie şi azil;

-Bani pentru apărare, prin Fondul European de Apărare şi Mobilitate Militară - 80 milioane;

-Sprijin financiar pentru Ucraina şi Republica Moldova, prin Instrumentul de Vecinătate - 150 milioane;

-Ajutor umanitar pentru Ucraina, Moldova dar şi pentru alte state care se confruntă cu crize majore - 250 milioane;

-Fonduri de preaderare - 45 milioane.

Creşterea independenţei energetice a UE şi a sprijinului pentru cetăţeni şi IMM-uri cu facturi mari la energie, tranziţie verde şi biodiversitate - 533 milioane, printre care:

-Proiectele pe Energie, Climă şi Agricultură finanţabile prin Orizont Europa - 365 milioane;

-Proiectele pe Energie şi Transport, finanţabile prin Facilitatea Conectarea Europei - 90 milioane;

-Proiectele de tranziţie energetică, economie circulară şi biodiversitate, finanţabile prin programul LIFE - 60 milioane;

-Crize şi provocări globale - 20 milioane .

Lecţiile pandemiei: o mai bună gestionare a crizelor în viitor şi sănătate echitabilă în UE - 175 milioane de euro, printre care:

-Cluster Health Horizon - 130 milioane;

-Programul pentru sănătate EU4Health - 25 milioane;

-Mecanismul de Protecţie Civilă al UE - 20 milioane.

• Alte priorităţi:

-Mai mulţi bani pentru Parchetul European, condus de Laura Codruţa Kovesi;

-Mai multă finanţare pentru agenţiile pentru migraţie: EU-LISA şi Agenţia UE pentru Azil;

-Finanţare întărită pentru Agenţia Europeană de Mediu;

-Mai mulţi bani pentru proiectele-pilot şi acţiunile pregătitoare ale PE, Europa Creativă, iniţiativa Bauhaus, Special Olympics in Berlin.

"Bugetul Uniunii pentru anul 2023 este de peste 300 de miliarde de euro. Pe de-o parte, nu avem bani suficienti in buget pentru a ajuta Ucraina, iar pe de altă parte statele membre nu folosesc toti banii europeni pe care îi primesc. România riscă să piardă peste 10 miliarde de euro pe care nu i-a folosit din fondurile nerambursabile din CFM 2014-2020. Riscăm să pierdem mulţi bani europeni, şi deci proiecte ca spitale, şcoli, autostrăzi să nu se facă din iresponsabilitate politică. Îmi doresc ca România să folosească acest ajutor istoric al UE de peste 80 de miliarde de euro şi să nu irosească timpul, ratând această şansă la dezvoltare unică în istoria recentă a ţării. Sunt sigur că o parte din aceşti bani se vor duce şi în infrastructura, spitalele şi spaţiile verzi din Sibiu", adaugă Nicu Ştefănuţă.

Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung şi ale priorităţilor politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, şocurilor economice, energetice, umanitare şi de securitate în urma invaziei ruseşti în Ucraina, se precizează în comunicat.