Liderii statelor de pe Flancul Estic al NATO se vor întâlni astăzi, la Palatul Cotroceni, la Summitul Formatului Bucureşti 9 (B9), organizat de preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Andrzej Duda, în calitate de iniţiatori ai acestui format. Împreună cu şefii de state din Formatul B9, la summitul de astăzi trebuia să fie şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, care la finalul reuniunii urma să susţină o conferinţă de presă împreună preşedinţii României şi Poloniei. Din păcate, secretarul general al NATO va participa doar online la Summitul B9, din motive medicale, fiind diagnosticat cu Zona Zoster, conform comunicatului de presă emis de organizaţia respectivă.
Jens Stoltenberg ar fi trebui să se întâlnească ieri cu cancelarul german Olaf Scholz la Berlin şi să participe astăzi la Summitul B9, în cadrul căruia ar fi urmat să aibă discuţii bilaterale cu preşedintele Klaus Iohannis, cu preşedintele Andrzej Duda şi cu Katalin Novak - preşedintele Ungariei.
În urma noii situaţii personale, secretarul general al NATO a decis să participe virtual la toate evenimentele programate în aceste zile.
Reuniunea la vârf a statelor din Formatul Bucureşti 9 are o importanţă deosebită în actualul context de securitate generat de agresiunea ilegală, nejustificată şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei şi a provocărilor comune şi multidimensionale cu care se confruntă statele de pe Flancul Estic, precum şi întreaga regiune euroatlantică.
"Agenda reuniunii la nivel înalt vizează pregătirea celor mai importante decizii ale Summitului NATO, care va fi organizat la Madrid, în perioada 28 - 30 iunie 2022, şi va aborda, în mod prioritar, consecinţele generate de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei şi răspunsul Alianţei la acestea. Preşedintele Klaus Iohannis va pune accentul, în acest context, pe necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, într-o manieră echilibrată şi unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră", se arată în comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale referitor la Summitul B9.
Participanţii la summit vor discuta şi despre noul Concept Strategic al NATO, care va defini liniile directoare ale Alianţei cel puţin pentru următorul deceniu, un document care, potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, "trebuie să fie ambiţios şi ancorat în realitatea din prezent, care este marcată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei".
"În acest context, România vizează adoptarea unui Concept Strategic care să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare la adresa NATO şi să consolideze Alianţa pe toate palierele, pentru a face faţă tuturor provocărilor prezente şi viitoare" se precizează în comunicatul citat.
Alte subiecte care vor fi discutate în cadrul Summitului B9 sunt continuarea sprijinului pentru creşterea rezilienţei Ucrainei şi a partenerilor din Vecinătatea Estică în faţa ameninţărilor şi provocărilor cu care se confruntă aceştia, precum şi politica NATO a "Uşilor Deschise", inclusiv în ceea ce priveşte procesul de aderare al Finlandei şi Suediei.
Înaintea summitului de la Bucureşti, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a avut o convorbire telefonică cu preşedintele american Joe Biden, în cadrul căreia liderul SUA a reafirmat angajamentul privind consolidarea securităţii partenerilor de pe Flancul Estic al NATO. Cei doi şefi de stat au discutat şi despre situaţia din Ucraina care va fi dezbătută şi la summitul B9, summit despre care Joe Biden a spus că aşteaptă să fie unul cu rezultat pozitiv în întărirea cooperării aliaţilor de pe Flancul Estic.
Conform presei de la Varşovia, preşedintele Duda a anunţat în repetate rânduri că scopul summit-ului de la Bucureşti este pregătirea unei poziţii comune a ţărilor din regiune pentru summit-ul Alianţei Nord-Atlantice care va avea loc la sfârşitul lunii iunie la Madrid. El a subliniat, de asemenea, necesitatea de a schimba natura prezenţei NATO în regiune.
"În acest moment avem parte de o prezenţă întărită a forţelor NATO, dar ar trebui să existe şi o apărare consolidată. Prezenţa forţelor NATO pe Flancul Estic trebuie sporită semnificativ în ceea ce priveşte numărul de trupe prezente pe teritoriile noastre, precum şi în privinţa infrastructurii alianţei. Pe lângă aceasta ar trebui să existe o apărare consolidată, atât în ceea ce priveşte apărarea antirachetă, cât şi antiaeriană", a declarat recent preşedintele Poloniei.
Înaintea Summitului B9, preşedintele Letoniei, Egils Levits, a afirmat la o întâlnire cu membrii Federaţiei Mondiale a Letonilor Liberi (PBLA), eveniment care a avut loc la Jărmala, că la reuniunrea de la Bucureşti va fi discutată o poziţie comună cu privire la consolidarea viitoare a prezenţei aliaţilor în ţările baltice, membre ale NATO.
"Vrem să intensificăm prezenţa aliată permanentă. Trupele NATO ar trebui să petreacă mai mult timp în Letonia. Acest lucru ar trimite un semnal clar către Kremlin că trupele aliate sunt aici pentru a rămâne şi pentru a ajuta la apărarea tuturor membrilor Alianţei. Politica de descurajare este principala strategie a NATO. Trebuie să ne arătăm puterea de a descuraja Rusia. Nu există nicio altă cale. Trebuie să ne arătăm capacităţile militare", a declarat Egils Levits, potrivit presei letone.
Preşedintele Letoniei a vorbit şi despre Summitul Iniţiativei celor Trei Mări, care va reuni, în perioada 20-21 iunie, la Riga, pe cei 12 şefi de state membre ale acestui format, precum şi câteva sute de lideri de afaceri, care vor discuta în principal despre investiţiile private în reţelele regionale de transport şi energie, în actualul context generat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile economice impuse Federaţiei Ruse.
Menţionăm că anterior summitului de astăzi de la Bucureşti, miniştrii apărării din Formatul B9 au dezbătut într-o videoconferinţă, la care au participat şi omologii lor din SUA şi Marea Britanie şi un reprezentant al NATO, situaţia actuală de securitate din Ucraina, precum şi unele chestiuni care decurg din procesele actuale ale parteneriatului transatlantic. În contextul viitorului Summit NATO de la Madrid, miniştrii apărării au discutat despre aşteptările lor, accetul principal fiind pus pe adoptarea noului Concept Strategic NATO şi pe continuarea consolidării forţelor aliate pe Flancul Estic al alianţei.
Formatul Bucureşti 9 (B9) este o iniţiativă lansată de Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de Preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.
Primul Summit B9 a fost organizat la Bucureşti, în noiembrie 2015.
• Vasile Dîncu: "Summitul de la Madrid trebuie să considere Rusia ca agresor şi Marea Neagră ca zonă de pericol"
Summit-ul NATO din 29 iunie, de la Madrid, ar trebui să ducă la întărirea securităţii la Marea Neagră, lucru care se va discuta şi la Summitul B9 de astăzi de la Bucureşti, a declarat, ieri, Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale, după participarea la un eveniment care a avut loc la Alba Iulia.
"Cele mai importante lucruri pe care le cerem acolo sunt considerarea Rusiei ca fiind un agresor, în acest moment, care periclitează securitatea şi siguranţa euroatlantică, considerarea Mării Negre ca fiind o zonă de pericol. De aceea este nevoie pentru asta de o atenţie specială din partea securităţii NATO, prezenţă înaintată şi permanentă pe flancul estic a bazelor NATO a «battle group-urilor», sau ridicarea acestora la nivel de brigadă. Sunt opţiunile noastre care se discută în acest moment şi sunt elemente care ţin de apărarea colectivă pe flancul estic. Considerăm că este un «continuum» între Marea Baltică şi Marea Neagră care trebuie luat în considerare ca fiind de egală importanţă. Nu este mai important Nordul decât Sudul şi nici Sudul decât Nordul", a declarat Vasile Dîncu.