SUMMITUL NATO DE LA MADRID Porţi deschise pentru Suedia şi Finlanda, Flanc Estic consolidat împotriva Federaţiei Ruse

Summitul NATO de la Madrid a consfinţit faptul că, în urma invadării Ucrainei de către Federaţia Rusă, alianţa politico-militară se confruntă cu o ameninţare majoră pe continentul european, fiind nevoită să adopte un nou concept strategic, să deschidă larg porţile pentru a primi în rândurile ei pe Finlanda şi Suedia şi să ia măsuri pentru consolidarea Flancului Estic - care va totaliza 300.000 militari, care, după aderarea celor două ţări nordice, se va întinde de la Marea Mediterană şi Marea Neagră până dincolo de Cercul Polar.

Pentru ţara noastră, summitul de la Madrid a consfinţit ceea ce se ştia de ani buni: Marea Neagră reprezintă o zonă de interes strategic pentru NATO. Această definire regională a dus la decizia luată ieri de şefii de stat şi de guvern din NATO privind ranforsarea Flancului Estic al NATO, unde numărul militarilor va creşte, grupurile de luptă actuale vor fi transformate în următoarea perioadă în brigăzi şi vor fi prepoziţionate mai multe echipamente de ultimă generaţie. Toate acestea, din cauza faptului că statutul Federaţiei Ruse în relaţia cu NATO s-a schimbat după războiul declanşat de oficialii de la Kremlin în Ucraina. Astfel, dacă în fostul concept strategic Rusia era privită ca un stat partener al NATO, acum, în urma războiului din Ucraina, noul concept strategic consideră Federaţia Rusă drept o ameninţare la adresa statelor membre ale alianţei euro-atlantice, la fel cum este considerată şi China.

În acest context, preşedintele american Joe Biden a anunţat că SUA îşi vor creşte prezenţa militară în România, în cadrul unei noi forţe de luptă, o brigadă rotaţională cu 3.000 de militari şi 2.000 de angajaţi.

"Statele Unite îşi vor îmbunătăţi poziţia de apărare în Europa pentru a răspunde provocărilor şi mediului de securitate şi vor servi, de asemenea, la consolidarea securităţii noastre colective.

La începutul acestui an, am trimis încă 20.000 de soldaţi în Europa pentru a întări Alianţa şi pentru a răspunde mişcărilor Rusiei, ceea ce duce forţele militare în Europa la 100.000 de trupe. (...) În Spania vom creşte numărul de distrugătoare pe care le avem la baza navală Rota, de la patru la şase. În Polonia vom crea un sediu permanent al Corpului 5 de Armată al SUA pentru a consolida colaborarea noastră cu NATO. Vom avea şi brigada rotaţională cu 3.000 de soldaţi şi 2.000 de angajaţi stabiliţi în România, ne vom îmbunătăţi dislocaţiile rotative în statele baltice şi vom trimite încă două escadrile de avioane F35 de în Regatul Unit şi altele. capabilităţi de apărare aeriană în Germania şi Italia. Putin şi-a dorit finlandizarea Europei, dar a obţinut NATO-izarea Europei. Este exact ce nu şi-a dorit, dar e ceea ce trebuie făcut pentru a garanta securitatea Europei", a spus Joe Biden, preşedintele SUA.

"Anunţul preşedintelui Biden referitor la prezenţa suplimentară americană în România, prin dislocarea unui Comandament la nivel de brigadă de luptă în ţara noastră, exprimă încă o dată soliditatea Parteneriatului nostru Strategic cu Statele Unite ale Americii. Suplimentarea prezenţei americane, pe care am susţinut-o constant, va avea un rol benefic pentru România, dar şi pentru securitatea întregii regiuni", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a precizat că înainte de înfiinţarea unei noi brigăzi este necesar ca grupul de luptă din ţara noastră condus de Franţa să devină pe deplin operaţional.

"Aceste lucruri nu se vor întâmpla de pe o săptămână pe alta, aceste lucruri durează luni, chiar ani de zile, însă pentru noi nu este important să avem mâine încă 1000 de soldaţi aliaţi, pentru noi este important să avem decizii, să ne pregătim temeinic şi să avem trupe care colaborează foarte bine împreună", a arătat Klaus Iohannis.

În privinţa echipamentelor militare prepoziţionate în ţara noastră, şeful statului a afirmat: "Asta înseamnă că anumite echipamente care au o mobilitate redusă vor fi poziţionate destul de aproape ca atunci când este nevoie de o prezenţă imediată a trupelor să existe simultan şi o mişcare de trupe şi o mişcare de echipament. Aceste lucruri trebuie foarte, foarte bine pregătite, mobilitatea militară este o temă foarte importantă pe care şi eu am abordat-o de multe ori, ţine, sigur, de organizarea militarilor, dar ţine şi de infrastructura critică de autostrăzi, de căi ferate şi aşa mai departe, iar toate acestea vor trebui să primească un accent special în vederea consolidării Flancului Estic".

• Nicoleta Pauliuc: "Prezenţa Aliată în România va creşte semnificativ în termeni calitativi şi cantitativi"

Anunţul preşedintelui Joe Biden privind viitoarea brigadă rotaţională din ţara noastră a fost salutat şi de senatorul Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat.

"Pentru prima dată în istoria Alianţei, Conceptul Strategic face referire clară la Marea Neagră şi declară această zonă ca fiind de interes strategic pentru NATO. La Summit-ul NATO de la Madrid a fost reafirmat angajamentului NATO pentru securitatea Aliaţilor din zonă, inclusiv pentru securitatea României. Au fost adoptate decizii ambiţioase privind consolidarea posturii pe Flancul Estic şi asigurarea coerenţei între nordul şi sudul posturii NATO pe Flancul Estic, iar prezenţa Aliată în România va fi creşte semnificativ în termeni calitativi şi cantitativi. Am salutat anunţul preşedintelui Biden privind desfăşurarea unei brigăzi rotative cu 3.000 soldaţi şi 2.000 de angajaţi americani stabiliţi în România şi consider că fundaţia NATO rămâne legătura transatlantică indisolubilă bazată pe valori şi garanţiile oferite de Art. 5 (apărarea colectivă)", ne-a declarat Nicoleta Pauliuc.

Domnia sa consideră că summit-ul NATO de la Madrid reprezintă un succes major de politică externă al ţării noastre.

"Nicicând în istoria modernă a României nu am beneficiat de garanţii de securitate atât de însemnate ca în acest moment. Aşa cum remarca preşedintele Klaus Iohannis, prin deciziile luate la Summit-ul de la Madrid, fiecare român şi fiecare european va fi mai bine apărat. Liderii statelor NATO au adoptat un nou concept strategic al Alianţei care asigură direcţiile majore de acţiune pentru cel puţin 10 ani. În acelaşi timp, în condiţiile evoluţiilor dramatice de securitate din Ucraina, s-a decis consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare pe flancul estic. O altă hotărâre adoptată la summit este cea de consolidare a sprijinului pentru Ucraina, prin adoptarea unui pachet consolidat de măsuri de asistenţă. Liderii statelor NATO au convenit, de asemenea, asupra intensificării sprijinului pentru parteneri, în special pentru cei din vecinătatea estică, incusiv pentru Republica Moldova şi Georgia, cei mai expuşi efectelor evoluţiilor de securitate. Nu în ultimul rând, liderii NATO au luat decizia istorică de a invita Finlanda şi Suedia să devină membre ale Alianţei Nord-Atlantice".

Preşedintele Comisiei de Apărare din Senat a arătat că noile decizii nu constituite instaurarea unei Cortine de fier aşa cum susţin liderii de la Kremlin.

"NATO nu divizează lumea şi nu este este o alianţă agresoare, ci una de apărare a statelor membre, care nu se sfieşte să îşi ofere sprijinul pentru parteneri - pentru acele state cu viziuni similare şi care împărtăşesc valorile euroatlantice. Mai mult, politica NATO a «uşilor deschise» face parte din deciziile strategice cele mai de succes ale Alianţei. Este un proces care, pentru ţara noastră, a însemnat alăturarea la o comunitate de valori şi atingerea unui nivel de securitate care garantează apărarea României", ne-a transmis Nicoleta Pauliuc.

• Pavel Popescu: "Prin deciziile luate la Madrid, avem oportunitatea să demonstrăm că putem deveni un furnizor de securitate în zona Mării Negre"

România a ieşit pe plus în urma anunţului făcut de preşedintele Joe Biden în cadrul summitului de la Madrid, referitor la suplimentarea forţelor militare americane din ţara noastră, iar acest fapt ne crează oportunitatea de a demonstra că putem deveni un furnizor de securitate în zona Mării Negre, a spus, pentru ziarul BURSA, deputatul Pavel Popescu, preşedintele Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor.

"Vom avea o brigadă de luptă rotaţională care va avea sediul în România, ceea ce este extraordinar pentru noi, deoarece aici va exista un cadru de coordonare în paralel cu alte cadre de coordonare din Flancul estic al NATO. În tot ce înseamnă apărarea sub umbrela NATO, România este promovată prin anunţul preşedintelui Biden la rang de comandament, de headquarters, de centru de comandă, ceea ce este un lucru fantastic pentru ţara noastră. Această brigadă va fi complementară celorlaltor echipe din alte zone din Europa. (...) Avem oportunitatea de a demonstra că putem deveni un furnizor de securitate în zona Mării Negre, de independenţă energetică şi un model de parteneriat strategic cu SUA", ne-a declarat Pavel Popescu.

Preşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor a precizat că, în cadrul vizitei pe care delegaţia Parlamentului României, a efectuat-o în urmă cu două săptămâni în SUA, a reiterat partenerilor americani, oficialilor de la Pentagon, din eşaloanele doi şi trei, şi senatrorilor şi congresmenilor americani, că suplimentarea forţelor NATO în ţara noastră este crucială în actualul context geopolitic.

"Le-am transmis oficialilor americani că trebuie să protejăm cea mai lungă graniţă nu doar a Uniunii Europene, ci şi a NATO, deoarece avem 1.300 kilometri graniţă totală cu Ucraina şi Republica Moldova, la care se adaugă Marea Neagră, zonă în care lucrurile se desfăşoară rapid şi în care este nevoie de o extindere strategică a componentei militare. Am vazut că vocea României a fost luată în serios, iar americanii au spus că România trebuie să aibă mai multe trupe dislocate pentru că este o zonă critică în actualul climat geopolitic complex", ne-a mai spus Pavel Popescu.

El a arătat că unitatea NATO şi deciziile clare asumate de SUA vor face ca în următoarele zile Federaţia Rusă să se trezească cu un flanc nordic al NATO bine consolidat, cu un flanc estic la fel de bine securizat şi cu două noi ţări care vor deveni în curând membre ale alianţei.

"Putin şi-a dorit o alianţă scindată, o Europă scindată, dar a primit o alianţă mai unită, mai multe trupe în ţările de pe flancul estic, care începe să se echilibreze comparativ cu cel nordic", a menţionat Pavel Popescu.

• Nicu Fălcoi: "Aderarea Finlandei şi Suediei închide flancul estic de apărare al NATO"

Deciziile luate în cadrul Summitului NATO de la Madrid sunt extrem de importante pentru că ele întăresc garanţiile de securitate oferite ţării noastre, a declarat, pentru ziarul BURSA, senatorul Nicu Fălcoi, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

"Deciziile luate de şefii de stat şi de guvern din NATO trimit un semnal foarte serios Rusiei, pentru că ea este principalul inamic al stabilităţii în Europa, şi asigură un spor substanţial de securitate pe flancul estic. E clar că atenţia NATO se va concentra mai mult asupra Mării Negre, ceea ce ne va asigura un sprijin important împotriva oricărei agresiuni din partea Federaţiei Ruse", ne-a spus Nicu Fălcoi.

Referitor la acuzaţiile aduse de partea rusă cum că prin deciziile de ieri asistăm la o nouă cortină de fier în Europa, domnul Fălcoi a precizat:

"Atât timp cât Rusia e declarată adversar strategic al NATO, pare din afară că se instituie o nouă cortină de fier. Important este însă ce speranţe le oferă NATO cetăţenilor Uniunii Europene şi celorlaltor state membre cu privire la apărarea şi securitatea lor şi nu ce speranţă le dă cetăţenilor aflaţi de partea cealaltă a cortinei. Sunt convins că toate deciziile ce vor fi luate de acum înainte vor fi în sprijinul celor care vor dori să scape de Putin şi de cei ca el".

Domnia sa a vorbit şi despre însemnătatea aderării Finlandei şi Suediei la NATO.

"Aderarea Finlandei şi Suediei închide flancul estic de apărare al NATO, ceea ce este cel mai important pentru ţara noastră. Aderarea celor două state nordice este un pas extrem de important, care va face ca Marea Baltică să fie un spaţiu mai sigur. Apoi, Finlanda şi Suedia vor aduce un plus de securitate în NATO. Într-adevăr, ele au nevoie de NATO pentru a se apăra, dar aduc în NATO şi un aport important de securitate, deoarece forţele armate ale Finlandei şi Suediei sunt printre cele mai antrenate şi mai bine dotate din Europa", ne-a spus senatorul Nicu Fălcoi.

• Finlanda şi Suedia, state candidate la aderare

Participanţii la summitul NATO de la Madrid au decis ieri, în prima zi a evenimentului, ceea ce era aşteptat de întreaga lume: Suedia şi Finlanda au fost invitate oficial ca ţări candidate la alianţa politico-militară.

"Astăzi, am decis să invităm Finlanda şi Suedia să devină membre ale NATO şi am convenit să semnăm protocoalele de aderare. Aderarea Finlandei şi a Suediei le va face mai sigure, NATO mai puternică şi zona euro-atlantică mai securizată. Securitatea Finlandei şi a Suediei este de o importanţă directă pentru Alianţă, inclusiv în timpul procesului de aderare", se arată în Declaraţia Summitului NATO de la Madrid.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a precizat că invitarea celor două state este rezultatul unor negocieri dure care au fost purtate de reprezentanţii Finlandei şi Suediei cu Turcia, negocieri care s-au finalizat prin semnarea unui acord tripartit, prin care cele două state nordice şi-au asumat mai multe obligaţii în schimbul obţinerii acordului Ankarei pentru aderarea lor la NATO.

Prin acordul respectiv, publicat ieri de Ministerul de Externe de la Helsinki, Suedia şi Finlanda se angajează să sprijine Turcia împotriva ameninţărilor la securitatea naţională. Ţările nordice nu vor sprijini organizaţia înfiinţată de Fethullah Gullen şi au confirmat că "că PKK este o organizaţie teroristă" şi că vor preveni orice activităţi violente ale celor două organizaţii. Pe baza memorandumului, Turcia va solicita extrădarea a 33 de suspecţi terorişti din Finlanda şi Suedia, a declarat ministrul turc al Justiţiei, Bekir Bozdag, pentru postul rusesc NTV. Bozdag a declarat pentru NTV că Ankara va cere extrădarea a 12 persoane din Finlanda şi 21 din Suedia, persoane care sunt suspectate de membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) sau fac parte dintr-un grup condus de Fethullah Gulen, potrivit AFP. Între timp, preşedintele finlandez Sauli Niinistö a declarat ieri, la summitul NATO de la Madrid, că Finlanda nu a primit noi cereri de extrădare din partea Turciei. Prim-ministrul suedez Magdalena Andersson a spus că ţara sa nu va extrăda nicio persoană care a obţinut cetăţenia suedeză.

Pentru ca Finlanda şi Suedia să devină efectiv state membre ale NATO este nevoie ca acordul semnat la Madrid să fie ratificat de parlamentele celor 30 de state membre, adică inclusiv de Legislativul de la Ankara.

"Avem nevoie de un proces de ratificare în 30 de parlamente; acest lucru durează întotdeauna ceva timp, dar mă aştept, de asemenea, ca acesta să se desfăşoare destul de rapid, deoarece aliaţii sunt pregătiţi să încerce să facă acest proces de ratificare cât mai repede posibil", a afirmat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.