SUPLIMENT BURSA ALTERNATIVE TRADING Tranzacţionarea a luat avânt în pandemie

Tranzacţionarea şi investiţiile în felurite instrumente financiare au fost printre puţinele activităţi ce au luat avânt în timpul pandemiei Covid-19, fenomen care a reuşit, de mai bine de un an, să modifice într-o anumită măsură ţesutul social pe întregul glob.

Iniţial, pieţele au fost lovite sever de ceea ce în prima parte a anului trecut era o epidemie, iar în Statele Unite "Crash-ul Coronavirus" a adus cel mai rapid plonjon în "bear market" din istorie, într-un mediu dominat de perspectivele sumbre care se conturau pentru economia globală, pe măsură ce autorităţile impuneau restricţii tot mai severe pentru limitarea răspândirii infecţiei cu virusul SARS-COV-2.

Ulterior, în primul rând pe fondul intervenţiei salutare a Rezervei Federale şi a Guvernului SUA, dar şi a autorităţilor europene, care au implementat măsuri monetare şi fiscale de o magnitudine nemaiîntâlnită, pieţele şi-au început ascensiunea unele atingând, în scurt timp, noi recorduri istorice. A fost o evoluţie care a avut la bază, pe lângă inundarea cu lichidităţi a economiilor şi lipsa randamentelor reale din pieţele monetare, modificările aduse de pandemie în viaţa oamenilor. Blocaţi în casă, cu cheltuieli mai reduse şi cu mai mult timp liber, probabil atraşi şi de valul de ştiri despre mişcările puternice ale pieţelor şi de uşurinţa deschiderii conturilor la brokeri, unii au început să investească sau să tran­zacţioneze.

A fost un fenomen care s-a manifestat într-o oarecare măsură şi în ţara noastră. Economiile populaţiei au atins recorduri istorice, iar numărul investitorilor de la Bursa de Valori Bucureşti a urcat la un maxim multianual. Mai mult, odată cu ascensiunile fulminante ale preţurilor acţiunilor unor companii mari, în special din Statele Unite, apetitul investitorilor sau traderilor pentru pieţele externe a explodat, după cum ne-a spus managerul unei case de brokeraj. Astfel, intermediarii care oferă instrumente financiare din bursele internaţionale în ţara noastră, atât cu deţinere, cât şi CFD-uri, au marcat recorduri ale numărului noi de clienţi, conturi deschise sau tranzacţii efectuate, în 2020, trend care a continuat şi în prima parte a acestui an, conform datelor pe care ni le-au trans­mis brokerii.

Probabil că nu întâmplător, Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti, practic sistemul alternativ al pieţei noastre de capital, a cunoscut în ultimele douăsprezece luni cea mai febrilă activitate de la lansarea din 2015. Din luna martie a anului trecut şi până în prezent, acţiunile a şapte companii au intrat la tranzacţionare pe AeRO, mai multe decât în cei cinci ani de funcţionare de până atunci, în timp ce emisiunile de obligaţiuni listate pe acest sis­tem al pieţei sunt tot mai frecvente. Fiind companii de creştere, din sectoare slab sau deloc reprezentate la BVB, cum ar fi cel de tehnologie, noile vedete de pe AeRO au atras investitorii astfel încât acum valorile tranzacţiilor în cazul unor emitenţi le depăşesc frecvent pe cele ale majorităţii companiilor din Piaţa Principală.

Pe lângă intensificarea activităţii, metodele şi domeniile de investiţii se schimbă. Andre Cappon, fondatorul grupului CBM din New York, este de părere că poate cea mai importantă tendinţă globală este trecerea către investiţii pasive, în detrimentul metodelor cu administrate activă, care pierd tot mai mult teren. La nivel de sectoare, indus­tria petrolieră (oil&gas) este într-un relativ declin, cel puţin comparativ cu avansul companiilor din sectorul tehnologiei în general şi, în particular, cu cel al tehnologiilor de mediu. Poate, cea mai elocventă dovadă a ieşirii din preferinţele investitorilor a sectorului petrolier, încă vital pentru bunul-mers al societăţii, este scoaterea începând cu anul trecut a gigantului Exxon Mobil din componenţa indicelui bursier Dow Jones Industrial Average, după aproape un secol.

În schimb, câştigă teren investiţiile în companii sau industrii ce pun accent pe criterii de sustenabilitate, cunoscute generic prin acronimul ESG (Environmental, Social and Corporate Governance), după cum se arată într-un raport al Erste Asset Management. Este un aspect pe care-l are în vedere şi Bursa de Valori Bucureşti, care a lansat anul trecut un proiect, prin care se doreşte oferirea unor evaluări după criterii ESG pentru companiile din piaţa noastră.

Bineînţeles, intrarea masivă în piaţă a investitorilor de retail, impulsionaţi şi de ofertele cu zero comision, este o altă caracteristică recentă a pieţelor, iar Credit Suisse estimează într-un raport că re­tail-ul generează circa o treime din întregul volum tranzacţionat prin bursele din Statele Unite. Poate emblematic pentru acest fenomen este episodul GameStop, în care hoarde de traderi de retail, activi pe subredditul WallStreetBets, s-au unit şi au forţat fonduri speculative să închidă în pierdere poziţiile short (în care se mizează pe scădere) deţinute pe titlurile retailer-ului de jocuri video. Nu în ultimul rând, criptomonede precum Bitcoin, Ethereum sau mai nou Elrond au reapărut în prim-planul investitorilor, începând să fie luate în serios şi de instituţionali importanţi, chiar dacă nu există un acord general cu privire la valoarea lor de activ sau valoarea monetară (dacă pot sau nu să fie considerate bani), iar reglementările în această zonă a pieţei încă sunt deficitare.

În ansamblu, sunt tendinţe generale care probabil vor continua şi după ce pandemia se va domoli suficient de mult, astfel încât activităţile care înainte erau considerate normale se vor relua, într-o anumită măsură. Structura ţesutului social s-a modificat rapid, iar economiile şi pieţele s-au adaptat. În fond, nu e ceva nou.

Întrebat în 1989 despre cum arătau pieţele cu un deceniu în urmă, Ed Seykota, unul dintre cei mai mari traderi din lume şi pionier al tranzacţionării computerizate, a răspuns: "Pieţele sunt acum la fel cum erau cu cinci sau zece ani în urmă, adică într-o continuă schimbare - la fel ca atunci".