SUPLIMENT BURSA ALTERNATIVE TRADING Uniunea Europeană, încă departe de o piaţă de capital integrată şi eficientă

Uniunea Pieţelor de Capital (UPC) este un vis destul de vechi al Uniunii Europene care rămâne încă foarte îndepărtat, după cum a arătat la finalul anului trecut un raport al Curţii de Conturi a UE. Potrivit consilierilor de conturi europeni, în pofida eforturilor depuse de Comisia Europeană pentru atingerea acestui "obiectiv ambiţios", cum este a fost el denumit, rezultatele încă sunt departe de a se concretiza.

În UE, companiile se bazează, în mare măsură şi în mod tradiţional pe bănci, pentru finanţarea. În vederea oferirii unei surse alternative de finanţare a întreprinderilor nou-înfiinţate şi întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) şi pentru a mobiliza capital privat, Comisia a început încă din 2015 să depună eforturi pentru a completa uniunea bancară cu o uniune a pieţelor de capital. UPC este, de asemenea, menită să elimine la un nivel mai general barierele transfrontaliere din calea investiţiilor din cadrul Uniunii Europene.

Analiştii intervievaţi de ziarul BURSA de-a lungul timpului au arătat că acesta este un proiect complicat, iar proiectele UE în general durează mai mult timp decât se planifică iniţial. Asta pentru că este nevoie de negocieri între toate statele implicate în vederea găsirii un compromis care să mulţumească toate statele comunitare.

În orice caz, este greu de crezut că Uniunea Europeană va reuşi să treacă rapid şi eficient de la finanţarea prin sistemul bancar la finanţarea prin mecanismele pieţelor de capital. De asemenea, încă de la începutul apariţiei ideii UPC, multe ţări au fost reticente, iar Comisia Europeană nu are prea multe pârghii de acţiune, în afară de a publica nişte programe şi proiecte.

Potrivit analiştilor consultaţi de BURSA, diferenţele dintre ţări şi pieţe sunt motivele pentru care nimeni nu a marşat foarte mult pe acest proiect.

Economistul Aurelia Dochia consideră: "Pe de o parte, pieţele mici sunt temătoare că ar putea să fie înghiţite de cele mai mari, iar cele mai mari se tem că lucrurile se complică şi aplicarea reglementărilor devine foarte costisitoare. Nu cred că există forţe şi interese care să facă prea multă presiune în această direcţie, în momentul de faţă. Cred că majoritatea preferă ca lucrurile să rămână aşa cum sunt. (...) Sistemul bancar european ar avea de pierdut, Însă, în acelaşi timp, băncile europene au avut şi unele experienţe nefaste încă de la criza trecută, atunci când au descoperit că întinderea peste puterile lor poate să fie riscantă. Cred că în momentul de faţă nu există nici la nivelul sistemului bancar european o îngrijorare prea mare cu privire la extinderea pieţei de capital".

Potrivit oficialilor Curţii de Conturi Europene responsabili de raportul amintit anterior, "Uniunea pieţelor de capital este un proiect nefinalizat şi rămân încă multe de făcut".

Raportul arată: "Măsurile luate de Comisie în vederea diversificării opţiunilor de finanţare ale IMM-urilor şi eforturile de dezvoltare a pieţelor de capital locale în cadrul UPC nu au avut niciun efect catalizator până în prezent. În opinia Curţii, creşterea rolului partajării riscurilor cu sectorul privat prin intermediul pieţelor de capital rămâne o prioritate ambiţioasă şi urgentă. Acest lucru ar conduce nu doar la un sistem financiar al UE mai stabil şi mai rezistent la crize, ci şi la unul mai bine echipat pentru a stimula creşterea, în special atunci când finanţarea bancară tradiţională nu este uşor accesibilă sau când eşuează".

Curtea de Conturi a UE a constatat prin raportul respectiv că, deşi s-au înregistrat unele progrese, aşteptările care fuseseră create erau prea mari şi nu puteau fi satisfăcute în mod realist prin măsurile introduse prin UPC. Până în prezent, majoritatea actelor legislative referitoare la UPC fie nu au fost încă puse în aplicare, fie au fost puse în aplicare abia recent. În special, multe dintre acţiunile-cheie incluse în planul de acţiune al Comisiei privind UPC care nu au fost încă iniţiate pot fi întreprinse doar de statele membre sau cu sprijinul lor deplin. Multe dintre măsurile pe care Comisia a fost în măsură să le ia în limitele domeniului său de competenţă nu erau obligatorii sau aveau o sferă de aplicare restrânsă. Aceste chestiuni nu au reuşit să conducă la progrese substanţiale în realizarea UPC.

Curtea observă de asemenea că, până în prezent, accesul IMM-urilor la pieţele de valori nu a fost îmbunătăţit în mod semnificativ şi nici nu a devenit mai puţin costisitor. Măsurile de diversificare a surselor de finanţare pentru întreprinderi sunt prea slabe pentru a stimula şi a cataliza o reorientare structurală către o finanţare sporită din piaţă în UE.

Raportul mai arată că există discrepanţe geografice clare între statele membre în ceea ce priveşte capitalizarea, lichiditatea şi adâncimea pieţelor de capital.

"Statele membre din vest şi din nord tind să aibă pieţe de capital cu adâncime mai mare şi centre de capital autosuficiente, în timp ce statele membre din est şi din sud rămân în urmă. Conform constatărilor Curţii, Comisia nu dezvoltase o strategie cuprinzătoare şi clară a UE pentru a depăşi aceste diferenţe. De asemenea, Comisia şi-a folosit rolul de coordonare pentru a promova dezvoltarea şi integrarea pieţelor de capital locale şi a oferit sprijin unora dintre statele membre. Comisia nu a recomandat însă tuturor statelor membre cu pieţe de capital mai puţin dezvoltate să implementeze reforme structurale relevante", se arată în raport, în care se adaugă că planul de acţiune privind UPC nu a dus la un progres semnificativ în ceea ce priveşte eliminarea principalelor bariere care împiedică fluxurile transfrontaliere de capital. 

Aceste bariere provin adesea din legislaţiile naţionale, cum este cazul celor din domeniul insolvenţei şi din cel al reţinerii la sursă a impozitelor, sau din lipsa educaţiei financiare. Progresele privind eliminarea barierelor au fost limitate, parţial din cauza lipsei de sprijin din partea statelor membre, potrivit Curţii de Conturi a Uniunii Europene.

O altă problemă legată de planul de acţiune privind UPC a fost că obiectivele erau vag formulate. Priorităţile au fost stabilite doar într-un stadiu avansat al procesului, iar acolo unde ţintele existau, ele tindeau să nu fie măsurabile. Curtea europeană de conturi a observat, de asemenea, că progresul nu fusese urmărit în mod regulat şi consecvent, şi a recomandat Comisiei să consolideze în mod substanţial cadrul de monitorizare.