SUPLIMENT INFRASTRUCTURA Investiţiile din transportul naval, accelerate de războiul din Ucraina

Infrastructura necesară derulării şi dezvoltării transportului naval, care a fost ignorată în ultimii 34 de ani de guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria - care au ales să finanţeze în principal doar proiectele de infrastructură de transport rutier şi transport feroviar -, are parte în această perioadă de o masivă alocare de fonduri europene şi naţionale, în contextual războiului din Ucraina, care a dus la tranzitarea unei părţi importante din mărfurile din ţara vecină prin porturile româneşti dunărene şi prin Portul Constanţa.

De aceea, în ultimii ani Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (APMC) a derulat investiţii semnificative pentru a îmbunătăţi infrastructura portuară şi pentru a adapta portul la noile cerinţe geopolitice. Astfel, în anul 2023, APMC a finalizat mai multe proiecte importante, cu o valoare totală de 27,72 milioane euro, finanţate în principal prin fonduri europene:

Extinderea Drumurilor Portuare: S-a realizat extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 10 bis şi Poarta 10, un proiect esenţial pentru fluidizarea traficului rutier în port, care a inclus şi construcţia unui sens giratoriu adaptat pentru vehiculele de mari dimensiuni.

Modernizarea Infrastructurii şi Protecţia Mediului: Proiectul Protect, cu o valoare de 15,03 milioane euro, a inclus prelungirea cu 130 metri a unui cheu de acostare, crearea unei platforme portuare noi pe o suprafaţă de 4370 metri pătraţi şi modernizarea sistemului de semnalizare maritimă. De asemenea, a fost achiziţionată o navă tanc multifuncţională pentru colectarea deşeurilor de la nave, contribuind la protecţia mediului în port.

Construcţia de Drumuri şi Parcări Noi: La începutul anului 2024 a fost finalizat proiectul de realizarea a unui drum nou de 2,23 kilometri şi o parcare pentru 80 de camioane, situată între porţile 7 şi 9 ale portului. Investiţia, în valoare de 13.467.227,19 lei, a fost realizată cu finanţare europeană din Programul Operaţional Infrastructură Mare prin Iniţiativa Solidarity Lanes, lansată în 2022 de către Comisia Europeană. Această investiţie include un sistem modern de iluminat stradal cu lămpi LED, care contribuie la siguranţa şi eficienţa operaţiunilor portuare. Terenul pe care s-a construit drumul şi parcarea este o suprafaţă care anterior se afla sub apă, dar care a fost răpită mării prin umpluturile rezultate din excavaţiile făcute în alte zone din Portul Constanţa.

Tot în cursul anului 2024 vor fi finalizate alte două proiecte în valoare de 43 milioane euro cu finanţare din POIM. Unul se referă la modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa, proiect finanţat cu 23 milioane euro, iar altul se referă la extinderea şi consolidarea a două cheuri din Portul Midia.

În anul 2024, APMC are în derulare sau planificate noi proiecte în valoare de 476,1 milioane euro, care vizează extinderea şi modernizarea infrastructurii portuare, dintre care menţionăm:

Extinderea Capacităţii de Operare: Un proiect major prevede extinderea capacităţii de operare a Portului Constanţa cu circa 20%, prin crearea de noi teritorii şi dane de operare, care vor deservi terminale specializate, capacitate pentru care printr-o finanţare de 172,6 milioane euro va fi reabilitată, modernizată şi extinsă toată infrastructura rutieră din porturile Constanţa şi Midia.

Modernizarea Infrastructurii Energetice: Se desfăşoară proiecte pentru modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în port, cu o valoare totală estimată de 95 milioane euro.

Dragaje de Investiţii: Se vor efectua lucrări de dragare în zonele Constanţa, Midia şi Mangalia, inclusiv lărgirea gurii de acces Midia, cu o valoare totală de 180,5 milioane euro.

Aceste investiţii vor consolida rolul Portului Constanţa ca poartă principală a Europei la Marea Neagră, contribuind la creşterea schimburilor comerciale internaţionale şi la crearea de noi locuri de muncă.

• Optimizarea traficului pe Canalul Sulina

Una dintre căile de navigaţie cel mai des folosită pentru tranzitarea mărfurilor ucrainene din ţara noastră este Canalul Sulina, pentru care a fost iniţiat proiectul Primus, proiect care este corelat cu cele privind dezvoltarea infrastructurii de transport naval în porturile Galaţi şi Isaccea. Proiectul Primus (Creşterea capacităţii de trafic a Canalului Sulina) este gestionat de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi şi vizează creşterea utilizării Dunării maritime ca arteră principală de transport în contextul crizei ucrainene, asigurând totodată siguranţa şi eficienţa operaţiunilor de navigaţie.

Proiectul Primus este finanţat cu 17,6 milioane euro, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, din care finanţarea de la bugetul UE este de 85%, iar de la bugetul naţional este de 15%. Proiectul include mai multe obiective strategice:

Modernizarea infrastructurii de semnalizare: Instalarea unui sistem avansat de semnalizare a şenalului navigabil, incluzând echipamente moderne precum geamanduri dotate cu AIS şi panouri solare, pentru a asigura siguranţa navigaţiei pe timp de zi şi de noapte.

Achiziţia de echipamente noi: Pentru a îmbunătăţi capacitatea de intervenţie şi calitatea serviciilor oferite, au fost achiziţionate două nave de semnalizare şi o pilotină maritimă pentru transportul piloţilor.

Implementarea unui sistem IT pentru pilotaj: Un nou sistem IT a fost implementat pentru a sprijini serviciile de pilotaj, permiţând monitorizarea şi vizualizarea datelor de trafic în timp real.

Prin creşterea capacităţii de trafic şi îmbunătăţirea siguranţei navigaţiei pe Canalul Sulina, proiectul Primus va facilita tranzitarea unui număr mai mare de nave, contribuind astfel la deblocarea exporturilor de mărfuri din Ucraina. Această iniţiativă este esenţială pentru consolidarea rolului României în reţeaua de transport fluvial european, asigurând totodată un nivel ridicat de competitivitate pentru operatorii portuari din regiune.

Pe lângă acest proiect, porturile situate de-a lungul Dunării maritime, precum Galaţi şi Isaccea, beneficiază şi ele de investiţii importante pentru modernizarea infrastructurii şi creşterea capacităţii operaţionale. Astfel, la Galaţi, care a devenit odată cu războiul din Ucraina, un adevărat hub logistic, au fost demarcate mai multe proiecte de modernizare a infrastructurii portuare:

Platforma Multimodală Galaţi: Etapa II a acestui proiect vizează modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare din zona platformei multimodale, pentru a fluidiza traficul şi a elimina blocajele. Valoarea totală a proiectului este de 352.461.475,90 lei, din care 114.974.543,72 lei reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul de Coeziune, 114.974.543,72 lei finanţarea nerambursabilă din bugetul de stat şi 122.512.388,46 lei cheltuieli neeligibile. Finanţarea nerambursabilă în cadrul acestui apel reprezintă ajutor de stat acordat în baza Deciziei Comisiei Europene nr. C(2023)4700/ 07.07.2023. Proiectul vizează modernizarea, extinderea şi dotarea platformei multimodale Galaţi la o capacitate de manipulare de 150.000 TEU/an, contribuind la atingerea obiectivului european privind o infrastructură actualizată de înaltă performanţă care să integreze toate regiunile europene cu o reţea centrală de transport, facilitând creşterea durabilă "inteligentă" şi accesul la pieţele pan-europene. Investiţia prevede şi lucrări la structuri existente, într-o zonă industrială existentă, antropizată, cu scopul de a facilita cele trei moduri de transport: rutier, feroviar şi fluvial. Astfel, până în anul 2025 platforma existentă pentru operaţiunile de depozitare şi stivuire va fi modernizată şi extinsă, iar furnizarea de servicii portuare de calitate va fi sprijinită prin integrarea de echipamente moderne în conceptul terminalului, capabile să manipuleze unităţile de încărcare intermodale.

În ceea ce priveşte Portul Isaccea, acesta a beneficiat de un proiect major de reabilitare şi modernizare, finalizat în decembrie 2022. Valoarea totală a proiectului a fost de 18 milioane lei, din care 15,2 milioane lei au fost fonduri europene nerambursabile. Proiectul a inclus reabilitarea şi modernizarea a cinci dane, precum şi modernizarea infrastructurii de drumuri portuare. Se estimează ca traficul de marfă să ajungă la finalul anului 2024 la 400.000 tone anual, fiind realizată şi o diversificare a fluxului de marfă. În contextul războiului din Ucraina, care a determinat o creştere a volumului de mărfuri care tranzitează porturile de la Dunărea maritimă, volumul de mărfuri care vor trece prin Portul Isaccea ar uma, potrivit obiectivelor proiectului, să crească anual cu 5%. Proiectul de dezvoltare a Portului Isaccea contribuie direct la indicatorul POIM "2S6 Mărfuri transportate pe căi navigabile interioare", prin care se urmăreşte atingerea ţintei de operare anuală a 32,20 milioane tone marfă pe căile navigabile interioare în România, principalul sector fiind Dunărea maritimă, de la Sulina la Brăila.

• Modernizarea porturilor de pe Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari

În afara proiectelor de mai sus, în infrastructura de transport naval se mai află în execuţie modernizarea porturilor Ovidiu şi Luminiţa, situate pe Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, care este al doilea braţ al Canalului Dunăre-Marea Neagră, proiectele respective fiind gestionate de Compania Naţională "Administraţia Canalelor Navigabile" S.A. (ACN). Vorbim despre două proiecte care fac parte din strategia naţională de dezvoltare a transporturilor fluviale, având ca obiectiv major creşterea volumului de mărfuri tranzitate pe căile navigabile interioare.

Proiectul de modernizare a Portului Ovidiu are o valoare totală de aproape 83,85 milioane lei şi prevede lucrări complexe care includ:

Reabilitarea Cheurilor: Se vor moderniza cheurile existente, inclusiv refacerea sistemelor de acostare şi protecţie a cheurilor betonate.

Infrastructura Portuară: Platformele portuare existente vor fi modernizate, iar drumurile din incinta portuară vor fi reabilitate pentru a facilita un trafic mai eficient.

Îmbunătăţirea Utilităţilor: Vor fi realizate reţele noi de alimentare cu energie electrică şi apă, necesare pentru operarea eficientă a portului, inclusiv facilităţi de utilităţi la dane şi construcţia unei noi clădiri administrative.

Extinderea Capacităţii de Operare: Se va construi un cheu vertical cu trei dane de operare şi se va reabilita drumul de acces, sporind astfel capacitatea de manipulare a mărfurilor.

Implementarea acestui proiect a început în noiembrie 2022 şi se preconizează a fi finalizată până în iulie 2025.

Proiectul destinat Portului Luminiţa, cu o valoare totală de 119,55 milioane lei, are ca obiective:

Reabilitarea şi Extinderea Cheurilor: Se vor reabilita cheurile existente şi se vor construi patru dane noi pentru a creşte capacitatea de operare a portului.

Modernizarea Infrastructurii de Acces: Drumul de acces spre port va fi modernizat, iar platformele portuare vor fi extinse şi betonate.

Îmbunătăţirea Adâncimilor de Navigaţie: Proiectul include asigurarea adâncimilor necesare pentru navigaţie în şenal şi în acvatoriul portuar, esenţial pentru acomodarea navelor de mari dimensiuni.

Îmbunătăţirea Facilităţilor de Utilitate Publică: Se vor asigura alimentarea cu apă şi energie electrică la dane, securizarea incintei portuare şi iluminatul eficient al platformelor.

Lucrările pentru acest proiect au început în ianuarie 2023 şi se vor finaliza în ianuarie 2025.

Investiţiile în porturile Ovidiu şi Luminiţa sunt deosebit de importante nu doar pentru dezvoltarea economică locală, ci şi pentru gestionarea fluxurilor comerciale internaţionale, în special în contextul războiului din Ucraina. Aceste porturi sunt strategice pentru exportul şi importul de mărfuri, având capacitatea de a prelua o parte din volumul de mărfuri care anterior tranzitau porturile ucrainene de la Marea Neagră.

• Provocări şi perspective pentru dezvoltarea infrastructurii transportului naval

Deşi investiţiile demarcate în ultimii ani în infrastructura navală din România sunt impresionante, implementarea acestor proiecte nu este lipsită de provocări. Printre dificultăţile întâmpinate se numără:

Lipsa Forţei de Muncă Calificate: Una dintre provocările majore este deficitul de muncitori calificaţi, necesari pentru desfăşurarea lucrărilor de modernizare şi întreţinere a infrastructurii navale.

Mobilizarea Resurselor: În unele cazuri, mobilizarea insuficientă a antreprenorilor a întârziat implementarea proiectelor, ceea ce a necesitat intervenţii din partea autorităţilor pentru a asigura respectarea termenelor contractuale.

Creşterea Costurilor Materialelor: Cererea mare de materiale de construcţie şi echipamente a generat creşteri de preţuri, afectând bugetele proiectelor şi forţând reevaluarea resurselor disponibile.

Investiţiile semnificative în infrastructura de transport naval din România sunt esenţiale pentru menţinerea competitivităţii economice şi pentru integrarea mai profundă a ţării în reţelele europene şi globale de transport. Prin modernizarea porturilor şi a căilor navigabile, ţara noastră ar urma să îşi consolideze rolul de poartă strategică către Europa de Est şi Asia, adaptându-se în acelaşi timp la noile realităţi geopolitice.

Potrivit autorităţilor centrale, finalizarea acestor proiecte va spori capacitatea operaţională a infrastructurii navale şi va crea noi oportunităţi economice importante, contribuind la creşterea volumului comerţului internaţional şi la dezvoltarea regională.