Tavex: Preţul aurului, aproape de recordurile istorice - 2.400 de dolari/uncie

Preţul aurului a crescut de la 1.991 de dolari pe 13 februarie, la aproape 2.400 de dolari pe 12 aprilie, se arată într-un comunicat al Tavex, remis redacţiei. Aceasta este una dintre cele mai pronunţate creşteri ale preţului metalului galben. Însă, potrivit experţilor grupului Tavex, cu activitate în segmentul aurului de investiţii, este foarte probabil să existe încă loc de creştere, informează sursa.

Potrivit comunicatului, "Creşterea semnificativă a preţului aurului din ultimele săptămâni a agitat lumea financiară. Deşi preţul aurului atinge niveluri record, de 2.400 de dolari pe uncie troy, nu depăşeşte cu adevărat valorile anterioare. De cele mai multe ori, ne uităm la preţul internaţional al aurului, fără a lua în calcul inflaţia. Dacă ajustăm preţul aurului la inflaţie, preţul actual de 2.400 de dolari mai are doar puţin până la nivelul de 2.467 de dolari atins în august 2020. Valoarea actuală este chiar mai mică decât maximul istoric atins în anii '80 - peste 2.600 de dolari, ajustat la inflaţie", spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie, al Tavex România.

Nu doar că preţul aurului are un potenţial semnificativ de creştere înainte de a atinge cu adevărat un nou record, dar este şi foarte probabil, datorită situaţiei economice în care se regăseşte lumea astăzi. Tendinţa preţului aurului este de a se situa în intervalul 2.400 - 2.600 de dolari, dar acest lucru nu înseamnă că nu vom vedea creşteri dincolo de acest interval, sunt de părere experţii Tavex. De altfel, datele indică faptul că băncile centrale ale ţărilor BRICS cumpără aur într-un ritm frenetic şi pariază pe aur pentru a-şi proteja bogăţia financiară de erodarea valorii banilor fiat. Anii 2022 şi 2023 au marcat cele mai voluminoase achiziţii din ultimele decenii, ambii ani marcând peste 1.000 de tone de aur cumpărate de băncile centrale, potrivit datelor din comunicat.

• Ce influenţează preţul aurului?

Preţul aurului este corelat cu puterea de cumpărare a banilor, dobânzile reale, şi, astfel, cu politica monetară. Vorbim în special de politica Rezervei Federale, banca centrală a SUA (Fed). În urma valului inflaţionist din 2021-2022, Fed a început să majoreze dobânzile, iar astăzi acestea se află la 5,25-5,5%, spre deosebire de 0,25% la începutul anului 2022. Totodată, randamentul obligaţiunilor americane pe zece ani este astăzi de peste 4,5%, comparat cu 1-2% în 2021, informează compania.

Rezerva Federală SUA nu îşi permite să taie dobânzile, datorită inflaţiei ridicate. În acelaşi timp, nu le poate menţine la actualele valori ridicate (peste 5%), deoarece riscă o îndatorare excesivă a SUA. Fiecare punct procentual adaugă aproximativ 723 de miliarde de dolari la datoria publică federală şi destabilizează sistemul financiar. Pe scurt, inflaţia nu poate fi controlată, iar deprecierea banilor fiat, deci şi a activelor de rezervă precum dolarul american, vor continua, conform sursei citate.

Mai mult decât atât, majorarea dobânzilor din 2022 încoace a devalorizat activele emise în trecut, în cantităţi colosale, cu precădere în perioada pandemiei. Această devalorizare a dus la multiple falimente ale diverselor bănci americane în urmă cu un an, începute cu Silicon Valley Bank. Situaţia ar fi putut să iasă de sub control şi să prezinte riscul de repetare a falimentelor bancare din 2008, dacă Fed nu ar fi intervenit urgent. Orice creştere suplimentară a dobânzilor ar exacerba problema devalorizării activelor, informează sursa.

Pe de altă parte, va fi foarte dificil ca dobânzile să fie reduse şi menţinute la niveluri apropiate de zero. Astfel de dobânzi scăzute ar însemna dobânzi reale negative, iar cumpărătorii majori ai titlurilor de stat americane nu ar mai fi dispuşi să accepte randamente negative. China, al doilea cel mai mare cumpărător de titluri de stat americane din lume, scapă în mod semnificativ de cantităţi masive de obligaţiuni americane de câţiva ani încoace, iar aceasta este doar o parte a unui proces îndelungat, potrivit comunicatului.

Actualmente, China deţine titluri de stat americane în valoare de aproape 800 de miliarde de dolari, în comparaţie cu peste 1.300 de miliarde de dolari în urmă cu zece ani. Doar între ianuarie 2022 şi decembrie 2023, deţinerile de obligaţiuni americane ale Chinei au scăzut cu peste 200 de miliarde de dolari. Pe scurt, Fed se află între ciocan şi nicovală, mai ales atât timp cât condiţiile economice şi geopolitice globale nu se schimbă urgent.

• Ce poate urma?

Astfel, în contextul actual, inflaţia nu poate fi controlată în totalitate. Creşterile anuale de preţ în ţări dezvoltate, precum SUA, au şanse prea mici să se situeze sub 2%, ca înainte de pandemie, şi vor rămâne semnificativ mai mari. În aceeaşi ordine de idei, vom trăi într-o lume în care inflaţia este relativ ridicată (4-5%), iar dobânzile vor fi şi ele relativ mari (2-4%). Deşi relativ mari, dobânzile nu vor exceda inflaţia, iar, astfel, valoarea banilor va continua să scadă, iar randamentul obligaţiunilor guvernamentale va rămâne negativ, informează compania.

Într-un asemenea scenariu, în special considerând tensiunile geopolitice, aurul este un activ foarte atractiv, nu doar pentru investitorii privaţi, dar şi pentru băncile centrale, se mai arată în comunicat.