TEMERI DE INFLAŢIE Lira turcească a pierdut 40% anul acesta, faţă de dolar

• Marţi, moneda Turciei s-a depreciat cu 15% faţă de cea americană • Meral Aksener, liderul Partidului Bun, de opoziţie, din Turcia: "Formaţiunea de guvernământ este o povară pe umerii acestei ţări" • Sprijinul pentru partidul lui Erdogan va scădea sub 30%, potrivit caselor de sondare a opiniei publice

Moneda Turciei, lira, a câştigat ceva teren ieri, faţă de dolar, după ce în dimineaţa zilei depreciase cu 3%, afectată de îngrijorările generate de explozia inflaţiei şi de consecinţele acesteia asupra economiei. Scăderea de ieri dimineaţă venise după o prăbuşire cu 15% a lirei, înregistrată marţi, după ce preşedintele ţării, Recep Tayyip Erdogan, a salutat recentele decizii ale băncii centrale privind reducerea dobânzii-cheie.

Moneda turcească a atins niveluri minime istorice în 11 şedinţe consecutive de tranzacţionare, ceea ce duce la 40% pierderile cumulate înregistrate de la începutul anului până în prezent, din care un declin de 19% numai de la începutul săptămânii trecute.

Ieri dimineaţă, în jurul orei 07:03 GMT, lira turcească s-a depreciat cu 3%, la 13,15 unităţi/ dolar, după ce în cursul zilei de marţi atinsese un minim istoric de 13,45 unităţi/dolar. Mai târziu, la ora 09:19 GMT, cotaţia era de 12,6005 unităţi/dolar, mai mare cu 0,8% faţă de închiderea de marţi, conform datelor Reuters.

Chiar dacă preşedintele Erdogan susţine politica monetară a Băncii Turciei şi promite că va câştiga "războiul economic de independenţă", majoritatea analiştilor cred că este nevoie de măsuri care să inverseze tendinţa de depreciere a lirei.

Cu toate acestea, nu există semnale referitoare la o intervenţie care să oprească prăbuşirea monedei. Banca centrală a Turciei a anunţat marţi că ar putea face acest lucru doar în condiţii de "volatilitate extremă".

Hakan Kara, fost economist-şef al Băncii Turciei, declară, în contextul dat: "La cursul de schimb de astăzi, inflaţia oficială ar putea depăşi 30% în următoarele luni. Iar având în vedere cât este în prezent dobânda la depozite, asta înseamnă o dobândă reală de minus 15%. Dacă nu se vor lua urgent măsuri, sistemul financiar nu va putea face faţă aces­tei situaţii".

În ultimii ani, Erdogan a făcut presiuni insistente asupra băncii centrale să urmeze un ciclu agresiv de relaxare a politicii monetare care, în opinia sa, va stimula exporturile, investiţiile şi locurile de muncă, chiar dacă inflaţia se apropie de 20%, iar deprecierea lirei se accelerează, afectând economiile cetăţenilor turci.

Începând din luna septembrie şi până în prezent, Banca Centrală a Turciei a redus dobânda cheie cu un total de 400 de puncte de bază (4 puncte procentuale), dobânzile reale ajungând în teritoriul negative. Reducerile vin într-un moment în care toate celelalte bănci centrale au început sau se pregătesc să înceapă să majoreze dobânzile, în contextul creşterii inflaţiei. Mulţi economişti au calificat drept "imprudente" reducerile de dobândă din Turcia, în timp ce opoziţia a cerut organizarea de alegeri anticipate.

• Moneda Turciei, în cea mai lungă perioadă de declin din ultimii 20 de ani

Marţi, lira turcească a înregistrat a 11-a zi consecutivă de scădere, aceasta fiind cea mai lungă perioadă de declin consemnată de moneda ţării în ultimii 20 de ani.

Ultima dată când lira Turciei a înregistrat o tendinţă de depreciere atât de îndelungată a fost în 2011, când ţara a cunoscut o spirală de hiperinflaţie şi creştere a datoriilor care, în cele din urmă, au adus la putere partidul AK al lui Erdogan. Acum, însă, partidul lui Erdogan scade în sondajele de opinie, înainte de alegerile programate să aibă loc până la jumătatea anului 2023, situaţie care reflectă costurile de trai mult mai ridicate.

Economiştii şi investitorii sunt de părere că politica monetară a Turciei devine din ce în ce mai "iraţională" şi "impredictibilă".

Hotărârea lui Erdogan de a diminua costurile cu împrumuturile a dus Turcia într-o zonă necunoscută, mulţi analişti întrebându-se dacă această cădere nu va afecta controlul preşedintelui asupra puterii.

Economiştii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că abordarea lui Erdogan lasă un spaţiu limitat de manevră pentru oficialii de la Banca Centrală a Turciei, având în vedere că actualul guvernator, Sahap Kavcioglu, este al patrulea care deţine acest post începând din 2019, după ce Erdogan i-a concediat pe precedenţii trei guvernatori pentru că s-au opus apelului său de reducere a dobânzilor.

Erdogan a făcut presiuni asupra băncii centrale pentru o relaxare agresivă a politicii monetare cu scopul de a stimula exporturile, investiţiile şi crearea de locuri de muncă, chiar dacă inflaţia a crescut masiv.

"Pentru investitori, declaraţiile lui Erdogan sunt văzute ca o abandonare a prudenţei şi un semn că ciclul de reducere a dobânzilor nu se va încheia prea curând", afirmă Ima Sammani, analist la Monex Europe.

• Proteste după prăbuşirea lirei turceşti

După prăbuşirea lirei, în noaptea de marţi spre miercuri, câteva proteste mici au avut loc în Istanbul şi Ankara, manifestanţii cerând încetarea gestionării proaste a economiei care a declanşat inflaţie. Poliţia a ridicat bariere în anumite părţi ale capitalei comerciale a ţării, în timp ce protestatarii şi-au exprimat furia împotriva partidului de guvernământ AK, cerând demisia Executivului.

De asemenea, au avut loc demonstraţii în cartierul Cankaya din Ankara şi în zonele Kurtulus şi Kadikoy din Istanbul, inclusiv lângă Piaţa Taksim. Mulţimea a scandat: "Va veni timpul ca Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (n.r. AK) să răspundă în faţa poporului".

Meral Aksener, liderul Partidului Bun, de opoziţie, le-a cerut turcilor să rămână calmi şi să evite manipularea. Domnia sa a declarat ieri în Parlament, conform Balkan Insight: "Pe drumul nostru vor fi capcane, dar nu ne vom împiedica de ele. Vor fi provocări, dar vom rămâne calmi. Vor fi oameni care vor să ne scoată în stradă şi să-i pună pe unii împotriva altora, dar nu îi vom lăsa. Este ruşinos să suportăm minciunile guvernului chiar şi pentru încă o zi. Este destul. Formaţiunea de guvernământ este o povară pe umerii acestei ţări".

În contextual dat, Can Selcuki, şeful companiei de sondare a opiniei publice Turkiye Raporu din Istanbul, declară citat de Bloomberg: "Cele mai recente evoluţii din Turcia îi vor împinge pe alegătorii indecişi, îngrijoraţi de perspectivele economice, către opoziţie. Şansele ca partidul de guvernământ să nu atingă o rată de sprijin permanent de 30% au crescut".

Totodată, Mehmet Ali Kulat, şeful companiei de sondare MAK Danismanlik din Istanbul, afirmă: "Aproximativ 60% din populaţia Turciei şi-a pierdut orice speranţă în capacitatea guvernului de a rezolva problemele economice în următoarele 12 luni. Sprijinul pentru partidul AK în rândul alegătorilor va scădea, probabil, sub 30% - din cauza evoluţiilor economice -, comparativ cu aproximativ 43% la alegerile generale din 2018".

• Mark Mobius: "Este posibil ca Turcia să nu fie singura ţară care se confruntă cu o criză a monedei"

Este posibil ca Turcia să nu fie singura ţară care se confruntă cu o criză a monedei naţionale, având în vedere perspectivele unor rate mai mari ale dobânzilor în SUA, potrivit lui Mark Mobius, partener la firma de investiţii Mobius Capital Partners. Întrebat dacă deprecierea importantă observată la moneda turcească s-ar putea răspândi în alte ţări, domnia sa a spus, citat de CNBC: "Da, bineînţeles că se poate. Cu rate ale dobânzilor mai mari în SUA, toate ţările care au datorii în dolari vor fi afectate".

Mobius nu a precizat care alte ţări sunt vulnerabile la o criză a monedei, dar, în opinia sa, vestea bună este că, de la criza financiară asiatică din 1997, multe pieţe emergente s-au împrumutat mai mult în monedele lor locale.

O analiză publicată săptămâna trecută de banca niponă de investiţii Nomura a constatat că pieţele emergente cele mai expuse riscului unei crize a cursului de schimb sunt Egiptul, România, Turcia şi Sri Lanka.

Analiza a luat în considerare indicatori precum datoria externă ca procent din produsul intern brut, raportul dintre rezervele valutare şi importuri, şi evoluţia indicilor bursieri.

• Wells Fargo anticipează continuarea deprecierii lirei turceşti până în 2023

Brendan McKenna, economist la banca americană Wells Fargo, estimează că lira Turciei va avea un curs de 13 unităţi/dolar în trimestrul al doilea din 2022, după care va ajunge la 14,50 unităţi/dolar la începutul primului trimestru din 2023.

Totuşi, Brendan McKenna spune, conform seekingalpha.com: "Este puţin probabilă răspândirea vânzărilor masive de lire turceşti, determinate de deciziile de politică monetară, asupra altor valute ale ţărilor în curs de dezvoltare. Autorităţile de reglementare din Turcia trebuie să instruiască băncile locale să reînceapă să vândă dolari americani şi să cumpere lire. Dar, probabil că aceste bănci nu au suficienţi dolari ca să influenţeze presiunea pe liră".

În opinia sa, este posibil ca ţara să se adreseze aliaţilor săi, astfel încât să îşi poată consolida liniile de swap valutar în dolari, respectiv să obţină un disponibil sporit de monedă.