"Tendinţe Economice 2024": România viitorului - stabilitate economică şi implicare activă a femeilor în management

Romnânia viitorului se bazează pe stabilitate economică, competitivitate, predictibilitate şi implicare activă a femeilor în management. Acestea sunt concluziile exprimate ieri în cadrul conferinţei "Tendinţe Economice 2024", organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri PEFA şi Asociaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA, la Banca Naţională a României. Importanţa şi aportul antreprenoriatului feminin în performanţa economică sunt elemente importante care contribuie la dezvoltarea pe termen lung.

Andreea Negru, preşedinte PEFA, a declarat: "Unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale performanţei feminine în economie este abilitatea lor de a aduce o perspectivă diferită şi inovatoare asupra problemelor şi oportunităţilor. Studiile au arătat că diversitatea în conducerea unei organizaţii conduce la decizii mai bune şi la inovaţie accelerată. Femeile aduc nu doar cunoştinţe şi abilităţi tehnice, ci şi o empatie naturală, o viziune pe termen lung şi o abordare echilibrată în luarea deciziilor, acestea reprezentând un avantaj competitiv real în mediul de afaceri".

Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru, a afirmat: "Ne dorim ca mediul de afaceri şi antreprenoriatul feminin să devină o piatră de temelie pentru România şi mai mult decât atât, să arătăm că România înţelege că această incluziune de gen duce la o creştere economică. România viitorului va fi sustenabilă, industrială şi antreprenorială. România are potenţial de creştere, fiind de departe un lider în ceea ce priveşte creşterea economică. Am făcut-o în perioada 2011 - 2020 şi suntem în continuare într-o perioadă de creştere economică. 2024 este un an de scădere dar sub media europeană, iar ultimul raport OECD spune că în 2025 - 2026 vom avea o creştere de peste 3%. Reuşim asta cu ajutorul antreprenoriatului românesc. PIB-ul României poate creşte de patru ori până în 2040".

Discuţiile din cadrul sesiunii plenare macroeconomie s-au axat pe nevoia de dialog continuu, consultare publică şi parteneriat între mediul de afaceri şi autorităţi, comunicarea fiind cheia progresului economic.

Alexandru Petrescu, preşedinte ASF, a declarat: "Chiar dacă în 2023 pieţele financiare şi-au revenit, este de aşteptat ca economia europeană să continue să se confrunte şi pe viitor cu o perioadă de incertitudine care prezintă riscuri semnificative pentru stabilitatea financiară şi care necesită vigilenţă din partea tuturor participanţilor de pe piaţa financiară. România viitorului are nevoie, cu siguranţă, de stabilitate economică, competitivitate, predictibilitate, dar şi de implicarea activă şi chiar mai numeroasă a femeilor în management. Doar printr-un efort comun, itinerariul economic şi de business al României va duce la stabilitatea şi creşterea financiară a pieţelor, chiar şi în contextul perturbărilor provocate de pandemie, tensiuni geopolitice sau a crizei energetice".

Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), a afirmat că rolul pieţei noastre de capital locale este de a finanţa antreprenoriatul local."Când o companie are nevoie de bani poate apela la un credit, dar prima întrebare pe care o primeşte la bancă atunci când vrea să facă un împrumut este legată de capitalul pe care-l deţine. Dacă vrem să continuăm să dezvoltăm industria bancară, avem nevoie să construim accesul la capital pentru companiile locale".

În opinia lui Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, consumul gospodăriilor populaţiei va fi principalul factor al creşterii economice a ţării noastre în acest an. Ciprian Dascălu a spus: "Creşterea economiei României de anul trecut a fost de 2,1% şi comparată cu potenţialul de 3,5% - 4% pare destul de mică. Dacă o comparăm cu economiile din regiune, vedem că în Ungaria a fost o scădere de 0,9%, în Cehia de 0,4%, Polonia abia a avut o creştere de 0,2%, ceea ce pare o performanţă. Iar structura creşterii de anul trecut pare foarte echilibrată, poate chiar cel mai echilibrat mix pe care l-am avut în ultimul deceniu".

În cadrul conferinţei s-a discutat despre regimul fiscal cu care mediul de afaceri se confruntă.

Sterică Fundulea, secretar general CNIPMMR a declarat: "Vreau să subliniez cel mai important aspect cu care mediul antreprenorial se confruntă în momentul de faţă, mai exact problema fiscalităţii. IMM-urile au nevoie de un mix de fiscalitate favorabil dezvoltării antreprenoriale la nivel macroeconomic motiv pentru care este necesară combaterea evaziunii fiscale prin luarea unor măsuri care duc la conformarea voluntară a IMM- urilor şi a controlului societăţilor care raportează pierderi ani la rând cu scopul imediat de a combate evaziunea fiscală".

Reprezentanţii mediului de afaceri prezenţi la dezbatere cer autorităţilor o predictibilitate mai mare în politicile şi reglementările guvernamentale pentru a stimula investiţiile pe termen lung şi pentru a atrage capitalul necesar pentru proiecte de infrastructură şi inovare.

"Pentru ca dialogul să fie eficient, trebuie să avem canale de comunicare deschise şi transparente. Trebuie să ne asigurăm că toate părţile sunt implicate în procesul decizional şi că se iau în considerare diversele perspective şi nevoi", a precizat Loredana Apreutese, General Manager International Alexander.

Prim Vicepreşedinta PEFA, Lorena Stoian, a asigurat mediul de afaceri ca Patronatul European al Femeilor de Afaceri joacă un rol esenţial în promovarea intereselor şi nevoilor comunităţii de business, facilitând dialogul şi colaborarea cu autorităţile pentru a susţine dezvoltarea economică. De asemenea, PEFA are capacitatea de a promova o cultură a parteneriatului între sectorul privat şi autorităţi, subliniind beneficiile unei colaborări strânse.

În tot acest peisaj macroeconomic, energia este un pilon de dezvoltare şi stabilitate. "Strategia energetică are trei piloni de bază: energia regenerabilă, cu o ţintă de 10 GW adiţională până în 2030, energia nucleară, cu continuarea celor două Unităţi de la Cernavodă la nivelul anului 2031 şi noi capacităţi de producţie în tehnologii noi nucleare, respectiv reactoarele modulare mici, dar şi gazul natural, ca un combustibil de tranziţie spre atingerea ţintei de neutralitate climatică la nivelul anului 2050", a declarat Dan Drăgan, secretar de stat în cadrul Ministerul Energiei.

Stabilitatea energetică este un element crucial pentru creşterea economică durabilă. O infrastructură energetică sigură şi eficientă poate oferi un cadru propice pentru afaceri prospere, inovare, creare de locuri de muncă şi competitivitate pe piaţa globală. PEFA se angajează să fie un ambasador puternic al practicilor de afaceri etice şi responsabile în faţa autorităţilor. Promovarea unui mediu concurenţial sănătos, dialogul continuu şi aplicat cât şi soluţiile viabile la probleme actuale ale economiei sunt aspecte fundamentale pe care PEFA le susţine în discuţiile cu autorităţile.

(C)