Partenerii din ALDE nu sunt de acord cu social-democraţii în privinţa persoanei care va reprezenta ţara noas-tră la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
Teodor Meleşcanu, ministrul Afacerilor Externe, a declarat că răspunsul tehnic este dat de două decizii ale Curţii Constituţionale, pe vremea preşedintelui Traian Băsescu. Minis-trul de externe a menţionat: "Două decizii potrivit cărora la Consiliu merge preşedintele României. În cazul în care sunt probleme de tip economic şi financiar poate să meargă primul minis-tru. În ambele cazuri însă este nevoie să existe un mandat din partea Parlamentului atunci când se vine cu propuneri sau cu poziţii noi în politica externă a României".
Teodor Meleşcanu a precizat că ins-tituţia care angajează România, în mod real, în materie de politică externă este Parlamentul României, unde prin prezentarea programului de guvernare se adoptă în mod legitim propunerile şi direcţiile de acţiune ale României în relaţie cu Uniunea Europeană.
Deciziile la care se referă ministrul de externe sunt decizia nr. 683/2012 şi decizia nr. 449/2013 în care se stabileşte cine are dreptul să reprezinte ţara noastră în relaţiile internaţionale. Cele două documente stabilesc că titularul dreptului de reprezentare este preşedintele ţării, dar ambele fac referire la reprezentarea la Consiliul European.
Cu toate acestea, în motivarea deciziilor se arată că "Preşedintele este, în temeiul Legii fundamentale, titularul dreptului de reprezentare a statului român în relaţiile internaţionale. În virtutea acestui drept, Preşedintele stabileşte conţinutul şi limitele mandatului pe care urmează să îl prezinte la reuniunea Consiliului European. Atribuţia de reprezentare poate fi delegată de către Preşedintele României, în mod expres, prim-ministrului. Într-o atare situaţie, ceea ce se transmite este exclusiv exerciţiul dreptului de reprezentare, respectiv dreptul de a participa la reuniunile Consiliului European, Preşedintele păstrând dreptul său originar de a hotărî cu privire la conţinutul şi limitele mandatului atribuit. Aşa fiind, opţiunea Preşedintelui României, manifes-tată circumstanţiat, cu o anumită ocazie, de a delega atribuţia sa constituţională de reprezentare în plan extern nu poate avea drept consecinţe pierderea competenţei sale originare de a stabili mandatul de reprezentare şi, cu atât mai puţin, transferul acestei competenţe către o altă autoritate publică, recte Parlamentul".
Cu toate acestea, dacă analizăm cu atenţie, pe site-ul Uniunii Europene, informaţiile referitoare la Consiliul European şi cele referitoare la Consiliul UE, constatăm că sunt două instituţii distincte şi că la cel de-al doilea, reprezentarea este făcută de şefii de guvern şi de miniştrii din cabinetele respective.
Practic, prin răspunsul oferit cu privire la şefia Consiliului UE, Teodor Meleşcanu ori se află în confuzie privind cele două instituţii ale Uniunii, ori a urmărit iniţierea unui conflict în sânul coaliţiei de guvernare PSD-ALDE.