TIMIŞ Corturi amplasate la Lunga, pentru un exerciţiu de reacţie în contextul crizei imigranţilor

Actualizare 18:25 MAE nu vrea să comenteze "noile declaraţii provocatoare" ale ministrului de externe ungar

Ministerul de Externe precizează că nu doreşte să comenteze "noile declaraţii provocatoare ale ministrului de externe ungar, care continuă seria de atacuri inacceptabile la adresa oficialilor români", MAE menţionând că poziţiile sale vor fi reiterate de ambasadorul român la Budapesta, transmite Mediafax.

"Ministerul Afacerilor Externe nu doreşte să comenteze noile declaraţii provocatoare ale ministrului de externe ungar, care continuă seria de atacuri inacceptabile la adresa oficialilor români", se arată în precizările de presă transmise azi de MAE.

"Poziţiile Ministerului Afacerilor Externe pe tema în cauză sunt clare şi cunoscute şi sunt convergente şi cu alte poziţii exprimate la nivel european şi internaţional. Acestea vor fi reiterate din nou oficialilor ungari de ambasadorul român la Budapesta, care a fost invitat la Ministerul ungar al Afacerilor Externe", menţionează sursa citată.

• Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania: "Ponta a adus insulte fără precedent premierului Ungariei"

Prezidiul Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) consideră că premierul Victor Ponta a adus "insulte fără precedent" premierului Ungariei şi l-a calomniat, provocând "tensiuni inutile", transmite Mediafax.

Potrivit unei rezoluţii adoptate de Prezidiul CNMT şi transmise, azi, premierul Victor Ponta a erodat şi mai mult autoritatea sa de prim-ministru, care a fost oricum subminată de acuzaţiile de corupţie.

"În ceea ce priveşte criza generată de migranţi, politicienii vest-europeni au lansat mai multe atacuri nefondate la adresa premierului Ungariei, Orbán Viktor. Premierul României, Victor Ponta, i-a adus insulte fără precedent premierului Ungariei. În loc să contribuie în mod semnificativ la rezolvarea unei situaţii de criză care pune în pericol întregul continent, Ponta calomniază primul-ministru al Ungariei, care a acţionat în temeiul prevederilor dreptului internaţional. Astfel, premierul Victor Ponta a erodat şi mai mult autoritatea sa de prim-ministru, care a fost oricum subminată de acuzaţiile de corupţie. El a provocat tensiuni inutile într-un moment în care s-ar fi putut gândi la soarta propriei naţiuni şi s-ar fi putut concentra asupra prevenirii impactului negativ pe care anumite sentimente generate de valul de migraţie actual l-ar putea avea asupra milioanelor de cetăţeni români emigraţi în Europa", se arată în rezoluţie.

Reprezentanţii CNMT susţinu că, prin "populismul său ieftin", Victor Ponta doreşte să distragă atenţia populaţiei nemulţumite de la problemele politicii interne, de la sistemul de sănătate aflat în ruine sau de la haosul care domneşte în sistemul de educaţie, precum şi de la propriul său caz de corupţie.

"În acest sens, atragem atenţia asupra faptului că anumite acţiuni întreprinse de premier sunt cercetate de către DNA, în plus, el a şi fost chemat în judecată de această instituţie. Cetăţenii României se aşteaptă la o altfel de atitudine din partea prim-ministrului ţării. Prin urmare, cerem premierului Victor Ponta să demisioneze fără întârziere din funcţia sa", se mai arată în rezoluţie.

Liderii CNMT asigură Guvernul Ungariei de sprijinul lor, subliniind că nu numai trecutul este comun, ci şi viitorul.

"Îi îndemnăm, totodată, şi pe partenerii noştri români să procedeze la fel, deoarece spiritul european şi cultura europeană se află în pericol ‒ protejarea acestora fiind interesul nostru comun, al românilor şi al maghiarilor. Să acţionăm, deci, în acest sens şi spirit. Salutăm măsurile întreprinse de Guvernul Ungariei şi dorim să accentuăm pe această cale că şi în aceste zile de cumpănă patria-mamă poate conta pe sprijinul şi solidaritatea maghiarilor din Transilvania", se menţionează în rezoluţia Prezidului CNMT.

Reprezentanţii CNMT consideră că primirea migranţilor reprezintă doar un tratament simptomatic şi că trebuie înlăturate cauzele problemei.

"Migranţii trebuie ajutaţi, însă numai într-o măsură care nu pune în pericol populaţia autohtonă a Europei şi civilizaţia europeană construită pe sistemul de valori al creştinismului. Dacă liderii politici din Europa de Vest se vor limita doar la primirea migranţilor fără a adopta măsuri de integrare ale acestora, pe termen scurt, ne putem aştepta la declanşarea anarhiei sau chiar şi a unui război civil", au conchis aceştia.

Victor Ponta a reacţionat pe Facebook la schimburile diplomatice intense pe tema planurilor Ungariei de a extinde gardul de la frontiera cu Serbia şi la graniţa cu România, "pentru o distanţă rezonabilă", apreciind că această măsură aminteşte de Europa anilor 1930-40.

"Nu doresc să răspund la provocările venite din partea unor reprezentanţi guvernamentali maghiari - dar citiţi relatarea de mai jos şi veţi înţelege indignarea pe care o simt, ca om şi cetăţean european, faţă de mentalităţi şi atitudini pe care Europa le-a văzut doar în anii 1930-40!", scria premierul Victor Ponta, pe pagina sa de Facebook, referindu-se la modul în care Guvernul ungar a reacţionat la criticile liderilor europeni faţă de modul în care Ungaria a gestionat problema migranţilor.

Ponta spunea că, dat fiind comportamentul unor oficiali de la Budapesta, aceştia sunt o ruşine pentru valorile UE.

(A.C.)

----------------

Actualizare 11:54 Ungaria convoacă ambasadorul român: "Vrem modestie de la un ministru al cărui premier e judecat"

Ministerul ungar al Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul român la Budapesta, în urma declaraţiilor făcute ieri de Bogdan Aurescu, iar Peter Szijjarto a declarat că s-ar "aştepta la mai multă modestie din partea unui ministru de Externe al cărui premier se confruntă cu un proces", potrivit AP.

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat sâmbătă că ridicarea de garduri "este un gest mai degrabă autist şi inacceptabil", care încalcă spiritul Uniunii Europene.

"Ne-am aştepta la mai multă modestie din partea unui ministru de Externe al cărui premier se confruntă cu un proces", i-a răspuns astăzi Szijjarto, referindu-se la faptul că premierul Victor Ponta a fost trimis în judecată pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor.

"Noi suntem un stat vechi de peste 1.000 de ani, care de-a lungul istoriei sale a trebuit să se apere nu doar pe sine, ci şi Europa, de multe ori. Aşa va fi şi acum, fie că ministrului român de Externe îi place sau nu", a adăugat Szijjarto.

Ministerul ungar al Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul român la Budapesta mâine, pentru consultări.

(A.C.)

------------------

Actualizare 11:00 Timiş: Corturi amplasate la Lunga, pentru un exerciţiu de reacţie în contextul crizei imigranţilor

Prefectul de Timiş, Eugen Dogariu, a confirmat, astăzi, pentru Agerpres, că în zona localităţii timişene Lunga are loc un exerciţiu de verificare a capacităţii operaţionale de răspuns al autorităţilor române la situaţia înregistrată în statele din vecinătate, în contextul crizei imigranţilor.

"Este un exerciţiu pe care-l desfăşoară Ministerul Afacerilor Interne pentru testarea acestei capacităţi", a afirmat prefectul Eugen Dogariu.

În zona localităţii Lunga au fost ridicate o serie de corturi.

Din dispoziţia viceprim-ministrului Gabriel Oprea, ministru al Afacerilor Interne, în judeţul Timiş se desfăşoară un exerciţiu de testare a capacităţii operaţionale de răspuns a României din punct de vedere al dinamicii fluxurilor migratorii, anunţa ieri MAI.

În aplicarea deciziilor luate de către Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă condus de vicepremierul Gabriel Oprea, în ultimele săptămâni, autorităţile române au intensificat măsurile de siguranţă la frontiera României cu Serbia, prin dislocarea unor forţe şi mijloace logistice suplimentare.

Exerciţiul reprezintă o continuare a măsurilor preventive şi pro-active luate la nivelul instituţiilor cu atribuţii din cadrul Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, arată MAI.

(A.C.)

----------------

Secretarul de stat american John Kerry a afirmat că preşedintele sirian Bashar al-Assad trebuie să plece de la putere, dar că momentul va fi stabilit în cadrul negocierilor pentru soluţionarea conflictului din Siria, relatează AFP şi Reuters.

"De un an şi jumătate discutăm că Assad trebuie să plece, dar calendarul şi modalităţile trebuie să fie stabilite în cadrul procesului de la Geneva. Nu trebuie să fie în prima zi, nici în prima lună. Există o procedură conform căreia toate părţile trebuie să se întâlnească şi să ajungă la un acord referitor la acest lucru", a declarat John Kerry ieri la Londra, după o întrevedere cu omologul său britanic Philip Hammond, conform Agerpres.

"Suntem cu totul de acord cu acest lucru. Assad trebuie să plece, el nu poate face parte din viitorul pe termen lung al Siriei, dar modalităţile şi calendarul trebuie să facă subiectul unei discuţii asupra unei soluţii politice care să ne permită să avansăm şi să evităm alte suferinţe umane", a declarat şi şeful diplomaţiei britanice.

"Noi suntem pregătiţi să negociem. Dar Assad este gata să negocieze, cu adevărat să negocieze? Rusia este gata să îl aducă la masa negocierilor şi să găsească o soluţie la această violenţă? Până acum Assad a refuzat o discuţie serioasă şi Rusia a refuzat să-l aducă la masa negocierilor", a mai spus secretarul de stat al SUA. Kerry a cerut şi Iranului să-şi folosească influenţa pentru a-l convinge pe preşedintele sirian să accepte negocierile pentru o tranziţie politică.

Pe de altă parte, secretarul de stat american a salutat dorinţa Rusiei de a-şi concentra eforturile în lupta împotriva Statului Islamic în Siria, după anunţul începerii convorbirilor militare între SUA şi Rusia. Dar John Kerry a subliniat şi că actuala criză a refugiaţilor accentuează necesitatea de a se ajunge la un acord care să ducă la o schimbare politică în Siria.

"Trebuie să negociem. De aceea aşteptăm şi sperăm ca Rusia şi Iranul, precum şi orice altă ţară cu influenţă, să contribuie la acest lucru, deoarece altfel criza nu se va sfârşi", a mai spus Kerry. Secretarul de stat al SUA nu a dat un termen precis până la care Assad poate rămâne în continuare la putere. "Ştiu doar că oamenii din Siria şi-au exprimat voinţa deja. Ei pleacă din Siria", a punctat John Kerry.

• Sute de refugiaţi, împiedicaţi de forţele turce să meargă în Grecia, au plecat spre Bulgaria

Sute de refugiaţi sirieni, care erau blocaţi de forţele turce în zona Edirne, în timp ce încercau să ajungă pe jos în Grecia, au plecat spre frontiera cu Bulgaria, a declarat un oficial din Jandarmeria turcă pentru agenţia ANA-MPA, transmite site-ul Greek Reporter.

Potrivit autorităţilor vamale turce, nu există niciun indiciu că refugiaţii ar încerca să meargă spre Grecia, transmite Mediafax.

Refugiaţii au plecat pe autostrada TEM, care face legătura între Istanbul şi Edirne, apoi spre punctul de trecere a frontierei dintre Turcia şi Bulgaria de la Kapikule, a precizat oficialul din cadrul Jandarmeriei.

Forţele turce se aflau într-o situaţie tensionată cu refugiaţii de câteva zile la Edirne, blocându-le accesul spre Grecia şi Bulgaria. Mii de refugiaţi au fost transportaţi cu autobuzele înapoi la Istanbul, dar aproximativ 900 au rămas la Edirne, iar acum au plecat spre Kapikule.

La ordinul prefectului din Edirne, Dursun Ali Sahin, ofiţerii Jandarmeriei au înlăturat barierele şi nu au mai încercat să îi oprească. Prin urmare, potrivit oficialilor locali, refugiaţii ar urma să ajungă la Kapikule, unde vor fi întâmpinaţi de poliţiştii bulgari.

Potrivit unor surse din cadrul poliţiei din Edirne, este posibil însă ca refugiaţii să se întoarcă spre frontiera greacă, dacă sunt blocaţi de autorităţile bulgare.

• Premierul croat: "Vom continua să-i transportăm pe imigranţi la frontiera ungară, în ciuda lipsei unui acord cu Budapesta"

Croaţia va continua să-i transporte pe migranţi la frontiera cu Ungaria, ţară cu care nu are un acord asupra acestei chestiuni, a declarat ieri presei prim-ministrul croat Zoran Milanovic, relatează AFP.

"Nu există un acord cu Ungaria" în chestiunea imigranţilor, a spus Milanovic. "Într-un fel i-am forţat să-i accepte pe refugiaţi, trimiţându-i (la frontieră, n.r.) şi vom continua să o facem", a spus prim-ministrul, care a vizitat un centru de primire a migranţilor de la Beli Manastir care era aproape gol în cursul dimineţii, potrivit jurnaliştilor.

Zoran Milanovic a afirmat că "problema gravă" este în Turcia şi în Grecia de unde migranţii se îndreaptă spre Europa occidentală prin Balcani.

"Asta durează de ceva timp. Este tema pe care o voi aborda în Consiliul European şi voi cere să începem în sfârşit să vorbim despre această situaţie", a adăugat el.

Şeful guvernului croat a precizat că "potrivit estimărilor, între 75% şi 80% dintre migranţi intră prin insulele greceşti". "Este vorba despre oameni ale căror vieţi nu sunt în pericol", a continuat el.

"Ei sunt transportaţi de călăuze cu bărci pneumatice. Este o călătorie care este foarte scurtă şi care poate fi împiedicată, dar Grecia nu o face în mod deliberat", a spus el. "Croaţia nu va deveni centrul de refugiaţi al Europei", a dat asigurări Zoran Milanovic.